Deși pe 5 octombrie Guvernul a adoptat o OUG facilitând direcționarea subvențiilor pentru căldură din bugetele locale direct în contul furnizorului de gaze, primarul Pucheanu se dovedește la acest capitol mai slab decât fotbalistul Marius Stan. La o lună de când Cioloș le-a pasat practic mingea primarilor, cum se spune, Galațiul tot nu are căldură. Mai mult, varsă banii de la buget pe aceleași căi de până acum, în buzunarele însetate și fără fund ale Calorgal, de exemplu.
Primarul Ionuț Pucheanu a început deja prima etapă a planului său de doi ani în urma căruia „Galaţiul are mari şanse de a deveni independent din punct de vedere al apei calde şi căldurii”, cum declara astă-vară, pe căldură și fără nicio grijă. Mai precis, Pucheanu tace chitic și așteaptă Electrocentrale și Calorgal să negocieze nu se știe ce clauze contractuale, ca și cum cea din urmă n-ar fi societatea Consiliului Local unde administrația orașului ar trebui să decidă fără drept de apel.
Fiindcă, după cum se vede, totul nu a fost decât o tragere de timp deoarece Calorgal și Electrocentrale mai mult au mimat negocierile.
Astfel, pe 5 octombrie, directorul Calorgal declara:
„Ieri am avut o nouă întâlnire cu cei de la CET (…) Am discutat despre clauzele contractuale şi cred că vom reuşi să ajungem la un acord”.
După 20 de zile de frecat clauzele, administratorul special de la Electrocentrale declara despre contract că „este cam acelaşi cu cel încheiat anul trecut, pentru sezonul rece 2015-2016”.
Deci, până la urmă ce s-a negociat aproape o lună? Timp în care, bucureștenilor de exemplu, le-a dat pesedista Firea căldură bine-merci de la falimentarele RADET și ELCEN.
După alte 15 zile cică vor apărea și primele semne de căldură (finalul acestei săptămâni), timp în care s-a mai băgat, pentru justificarea întârzierii, srâmba că și Romgaz trebuie să aprobe contractul. Ca și cum o societate comercială de stat (Romgaz) ar avea dreptul să intervină în raporturile dintre clientul său tot de stat (Electrocentrale) și o a treia companie tot de stat („statul” ăsta mic, local, recte Calorgal) li care nu are nicio legătură cu Romgaz și nici cu defuncta Apaterm.
Între timp, primarul Pucheanu tace în continuare și remarcă, după cum știți, că îi e și lui puțin răcoare. S-ar putea să aibă și motive serioase!
Un primar la o poartă. Foto: contul său de Facebook
„Compania de servicii publice” ArcelorMittal ne „aburește” în continuare
Unul din motivele pentru care pe primarul Pucheanu ar trebui să îl „ia cu friguri” este costul uriaș al gigacaloriilor livrate în școli, grădinițe și apa caldă a gălățenilor (încă) centralizați.
În martie acest an, sub primarul Stan, Consiliul Local a votat voios aprovizionarea cu abur tehnic de la ArcelorMittal pentru a se realiza energia termică necesară preparării apei calde. Deși prețul autorizat de Agenția Națională pentru Servicii Comunitare de Utilități Publice, la nivelul municipiului Galați, este de 174 de lei/gigacalorie la livrare, iar Electricentrale o producea cu 220 de lei, aleșii aflați deja în campanie pentru locale nu s-au sfiit să aprobe un preț de – țineți-vă bine de noile taxe și impozite pe care le veți plăti curând! – 1.000 de lei pe GCal.
Deși sunt toate condițiile, legale și atmosferice, ca banii să fie virați în contul Romgaz și producția de agent termic ieftin, din Electrocentrale, să fie demarată, autoritățile întârzie inexplicabil demersurile, preferând GCal exorbitantă a unui combinat metalurgic care de șapte ani merge pe o aparentă pierdere fiscală uriașă. Diferența de preț este suportată, evident, tot de contribuabili, indiferent de tipul de încălzire, de la buget. Drumuri cu gropi, școli și spitale mizere, trotuare sparte, servicii publice tot mai taxate pentru gigacalorii cât mai scumpe ca să acopere pierderile și ingineriile cu aburi și abureli.
Mai mult, în martie acest an s-a convenit un contract de 27.500 Gcal „scumpe” de la AMG deși în 2015 fuseseră suficiente doar 13.500, adică nici jumătate… Așadar, mai e de consumat cât cuprinde, iar interesul celui care livrează aburul, dacă e să mă întrebați pe mine, ar fi ca producția de abur ieftin de la Electrocentrale să demareze cât mai târziu.
În concluzie, gălățenii care mai aveau vreo așteptare de la actualul primar pot să-și amintească cu nostalgie de vechiul. Marius Stan măcar dădea impresia că se agită pentru căldura concetățenilor săi, inclusiv încercând să-și tragă avantaje politice, dând șuturi și plătind polițe către PNL sau PSD. Actualul edil nu dă niciun semn că ar pune presiune pe societatea Consiliului Local, Calorgal, și cu atât mai puțin pe Electrocentrale. Ba, mai mult, pare că îi convine de minune gigacaloria electorală, scumpă și ineficientă, convenită de Stan în prag de alegeri. O gigacalorie care îi lasă pe gălățeni în frig deși îi arde la buzunare.
3 noiembrie 2016
Administrație, ANTIteza, ANTItudinea, Comunitate