Final de BAL la Calorgal | Ianuarie, ULTIMUL TUN

Dacă unii încă se miră ce l-a apucat pe pesedistul Pucheanu Ionut să adopte măsura „liberal-progresistă” a închiderii sistemului centralizat de încălzire, Calorgal pune pe masă argumentele hoțo-buzunărelilor ce trebuie degrabă pierdute în ceață.

Facturile lunii ianuarie au venit cu prețuri valabile de la… 1 februarie. Deoarece,  după „siesta” digestiei icrelor negre la kilogram îngurgitate probabil de Revelion, aleșii abia pe 26 ianuarie s-au trezit că vor să voteze o modificare a prețului gigacaloriei – hăt, în prag de desprimăvărare.

Și, pe mâna viceprimarului Sorin Enache – a cărui explicație a „obligativității” majorării n-a înțeles-o nimeni (mai ales că în alte orașe „centralizate” și pesediste nu s-a întâmplat așa) – (aproape) toți consilierii locali au votat majorarea prețului căldurii cu 15%, cu mânuțele sus și plini de convingere, „strâns uniți într-o unitate de monolit în jurul primarului iubit”…

Iar cei de la Calorgal, niște Apaterm-i vopsiți, au aplicat majorarea înaintea legii, facturând cum a vrut mușchiul lor umflat de prime și salarii directoriale mai babane decât cele de la firmele private și profitabile.

Într-altă țară, una civilizată și cu stat de drept, așa ceva era caz de pușcărie clară. În România, asta se cheamă „eficiență în administrația locală” – jupuirea cetățeanului pe față, pe spate, pe buci și ce-o mai avea…

Opoziția de dreapta a adormit pe stânga și a votat prost cu ambele mâini

De fapt, golăniile majore la Calorgal au pornit încă din vremea facerii acestuia, de când  la filiala locală a Agenției Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publica (ANRSCUP) “domnea pupilului lui VP Dobre”, ilustrul senator de dreapta George Stângă  Acest domn, să-i zicem, a închis ochii la ridicarea ilegală a Calorgalului la rang de operator regional, unul căruia i s-a putut atribui astfel fără licitație furnizarea și distribuția căldurii și apei calde prin centralele și rețelele deținute de municipalitate. Fiindcă așa a vrut atunci mușchiul fotbalistic al lui Marius Stan, reprezentat la cârma Calorgalului de veșnicii apatermiști Istrate și Ispas.

Pentru ca licența de operare dată fraudulos să aibă totuși iz de legalitate, s-au “termoficat” fictiv, pe hărtie, Tecuciul, care nici transport public nu mai are de secole, dar și Șendreniul, unde nu există nici gaze. Practic, s-a descris în acte o tehnologie termo-energetico-munchausenistică de mai avea puțin și zbura cazanul cu aburi precum porcul, în looping pe spate.

Toată floarea cea vestită a consilierilor locali, de la medic primar la băgător de seamă în lipitul de afise, a închis ochii și a votat și atunci cu mâna stângă, dreapta fiind probabil băgată în vreun orificiu.

Primarul Pucheanu potrivindu-și ceasul telefonului după o epocă în care nici telefoane cu fir nu prea aveau românii prin case. Sursa foto: ȘtiriDeGalați.ro

„Progresistul” Pucheanu retrogradează Galațiul în epoca lui Petru Groza

Astăzi, primarul Pucheanu – cu „doctoratul” luat în gunoiere cu mufă USB, automăturătoare decapotabile și asfaltatul la linguriță în onoarea Simonei Halep – închide și duce la fier vechi cu mâna consilierilor ceea ce tot aceștia (în fapt, păpușarii decidenți de voturi din fruntea filialelor locale ale PSD, PNL și sateliții) transformaseră, prin incompetență și/sau complicitate, într-un serviciu public contra publicului, netransparent, discreționar, cu mâinile adânc băgate deopotrivă în bugetele publice și buzunarele locatarilor din apartamentele încă branșate.

Prin desființarea încălzirii centralizate, Galațiul condus de social-democrați retrogradează la epoca din vremea primului comunist care a guvernat în România, Petru Groza. Că pe vremea lui Dej deja se construia prima centrală termică de cartier, cea din Țiglina I.

„Progresismul” lui Pucheanu este, bineînțeles, doar unul de fațadă. În fapt, pare o cinică și poate chiar cointeresată complicitate la dezastru și devalizare. Altminteri, cum s-ar explica opoziția totală la încercările (firave, palide, dar plauzibile) de restructurare propuse în strategiile de termoficare plătite cu bani grei tot pe cârca cetățenilor? Sau, și mai vădit antidemocratic, de ce atâta opoziție vizavi de o concesionare transparentă, către un operator cu adevărat privat, nu SRL „de stat” precum Calorgal? Mai e de “incasat”? 

Gândiți-vă doar cât a mai rămas de recuperat din creanțe, inclusiv ale Apaterm, Ca să nu mai spunem cât valorează, chiar și demontat, sortat și trimis la fier vechi însuși sistemul de centrale și rețele de distribuție – tone de țevi, clădiri în toate cartierele, schimbătoare de căldură, multe retehnologizate, dar și materiale, echipamente, consumabile, e-he-he!…

Plus câte găuri bugetare din achizițiii, contracte de întreținere, reparații și retehnologizare, dar și salarii, prime, comisioane – cel puțin din ultimii 5-10 ani – peste care trebuie rapid pusă batista roșie cu trandafiri… Până nu se trezește DNA-ul din somnul cel de moarte, se uită pe hartă și vede că există și Galațiul la Dunăre, nu doar Cotul Pisicii cu clopoței care nu prinde corupți rozalii…

, , , , , , , , , , , ,

About Anghelos (Mihai Angheluță)

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos (Mihai Angheluță)

No comments yet.

Leave a Reply