O zi cât 25 de ani. Cel mai bun primar al Galaţiului

Combinatul din Galaţi

Combinatul din Galaţi/ Foto: galatipenet.ro

În iunie 2009, Arcelor Mittal a închis cocseria. Au trecut aproape 14 ani de când Bombonel i-a făcut cadou indianului gigantul care ne-a adus pe majoritatea pe aceste plaiuri mioritice. Combinatul, o măreaţă glorie comunistă, mândria României la un moment dat, se stinge acum, încet-încet, ca o balegă în ploaie. S-au demolat furnale, s-au făcut disponibilizări, s-au piedut vieţi omeneşti din cauza echipamentelor de pe vremea răposatului.

În 2001, Combinatul Siderurgic de la Galaţi valora aproximativ 770 de milioane de dolari. Suma asta reprezenta doar fierul vechi – a fost cea mai mare construcţie de acest tip din România. Statul nu a primit nimic, nu a vrut nimic. În schimb, Bombonel a şters datorii de 1.000.000.000 (un miliard) de dolari şi a mai cheltuit nişte bani, în speranţa că unul dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei, Lakshmi Mittal, va „revergora” Combinatul, oferind în continuare locuri de muncă pentru mii de gălăţeni.

Din 2009, Arcelor Mittal Galaţi a început să funcţioneze în pierdere. Un deputat gălăţean, judecat pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro, spunea atunci că totul se îndreaptă într-o singură direcţie: decesul. În Ucraina, un combinat siderurgic cam de aceeaşi mărime a fost vândut cu 4,7 miliarde de dolari, dar prin licitaţie cu strigare, în direct, la TV….

Tunel, aeroport, pasarele pietonale, garaje dărâmate, chioşcuri demolate, surpări neastupate, străzi neasfaltate, tramvaie desfiinţate, echipă de fotbal ruinată, mall inutil, centre comerciale goale, clădiri istorice furate (cărămidă cu cărămidă)… vile impunătoare, maşini bengoase, zâmbete false, gogoşi glazurate.

Asta a primit Galaţiul în 25 de ani de libertate şi capitalism. Nu, nu vreau comunismul înapoi. Vreau bun simţ şi respect. Vreau un om gospodar, corect, demn şi nepătat.

Ziua perfectă pentru înmormântarea aşteptărilor

În ianuarie 1990, după constituirea Consiliului Municipal al Frontului Salvării Naţionale Galaţi, primar al oraşului a fost numit inginerul Ion Muşat. Ştiţi cât timp a fost primar? O zi. Ştiţi ce a făcut într-o zi? Nimic.

Nu a dărâmat, nu e retrocedat muzee, nu a lăsat oameni fără loc de muncă, nu şi-a făcut vilă, nu şi-a făcut cârciumă cu terasă, nu a dat garaje la cunoscuţi şi nu ne-a vândut gogoşi. Într-un fel, Ion Muşat a fost primarul perfect.

Hai, gata! Vine căldura, îmi iau odrasla în spinare, sămânţa în buzunar, femeia cu sacoşa cu bere, şlapii în picioare şi plec la un concert, ceva. Mă spăl în prealabil la lighean, căci apă caldă n-am. Iar dacă mi-o opreşte şi pe aia rece, nu-i bai, ies cu prosopul la o ţâşnitoare publică şi dau aşa, pâş-pâş, să se cureţe tot amarul strâns în 25 de ierni friguroase.

GalatipanoramaGalaţi, ultimul fum… Foto: arcelormittal.com

, , , , , , , , ,

About Ilie de la Cocserie

Casca-n cap, lopata-n mână, sunt cocsar, mă doare-n... Au!

View all posts by Ilie de la Cocserie

3 Responses to “O zi cât 25 de ani. Cel mai bun primar al Galaţiului”

  1. Claudiu Says:

    Imi pare rau dar nu esti corect, dincolo departe de subiectivism. Sunt de acord sa criticam, sa fie o critica in mod constructiv.
    Multe dintre cele imputate lui Stan in textul de mai sus, nu au nici cea mai mica legatura cu el.

    Daca-l demonizam pe Stan, cei de dinaintea lui, parlamentarii, restul asa zisilor politicieni de Galati, cum mai sunt? Pur si simplu nu exista grad de comparatie.
    Iar asta ti-o spune unul care-l uraste pe Stan, dar totusi, nu isi lasa logica si constiinta orbite de ura si poate discerne intre real si fantasmagorie.

    Reply

    • Ilie de la Cocserie Says:

      Stai liniştit, îi urăsc pe toţi la fel de mult, nu discriminez. Diferenţa dintre Stan şi toţi ăia ce l-au precedat este că fotbalistul încă ar avea timp să-şi mai spele din greşeli.

      Reply

  2. Iulian Says:

    Ma boule, daca nu se privatiza, era inchis de mult.

    Reply

Leave a Reply