Cozile de topor vor cozi la urne – Votul prin corespondenţă a fost respins

Camera Deputaţilor a respins marţi proiectul de lege privind introducerea votului prin corespondenţă pentru alegătorii din diaspora. Fără ca măcar vreun parlamentar să ia cuvântul pro sau contra iniţiativei legislative, aceasta a fost respinsă cu 203 voturi la 8, înregistrându-se şi 84 de abţineri.

E drept, proiectul fusese iniţiat de Eugen Tomac, Valerian Vreme, Mihaela Stoica şi Clement Negruţ, toţi de la PMP. Dar, cum niciun parlamentar, nici măcar vreun deputat gălăţean pesedist, penelist, pecist, uneperist sau alt oportunist nu a sărit să-l critice, înseamnă că nu culoarea politică a fost motivul.

paris 8

Io-te cine vorbeşte!

Mai mult, cu ocazia acestei sfidări incalificabile la adresa bieţilor români din diaspora, care au stat ca oile, îngrămădiţi şi obosiţi, în frig, la cozi, să le ofere şansa unui viitor mai bun celor de acasă, fix unuia dintre personajele emblematice în ceea ce priveşte dispreţul faţă de alegători i s-a servit o minge la fileu, plasă, sacoşă de boutique sau geantă Hermes tip geamanatan, cum vreţi.

Elena Udrea a prins suficient glas cât să susţină, citată de Evenimentul Zilei şi PSNews, că nu vede „nicio diferenţă între PSD şi PNL – sunt două feţe ale aceluiaşi sistem care vrea să limiteze numărul românilor care merg vot, pentru că se bazează doar pe mecanismele lor de partid.

Votul dat marţi este unul decisiv în condiţiile în care senatorii au apucat deja să respingă şi ei, cu onor, proiectul.

???????????????????????????????????????????????????

Votul multiplu se perpetuează şi el

Din 2010, Autoritatea Electorală Permanentă a derulat patru proiecte-pilot de informatizare a alegerilor, folosind drept „poligon de teste” scrutinuri parlamentare parţiale. În fiecare secţie a existat câte un calculator, scanner pentru cărţile de identitate, iar CNP-urile alegătorilor au fost introduse într-un sistem de prevenirea votului multiplu.

Investiţiile necesare ţin doar de pregătirea personalului, calculatoarele există în orice instituţie (şcoli, case de cultură, instituţii publice etc.) în care se organizează secţii de votare, iar softul a fost realizat „în casă” de către cei de la AEP, funcţionând „ireproşabil”.

Marian Muhuleţ, vicepreşedintele AEP, suţine că a primit aprecieri foarte bunde la Guvern şi Parlament vizavi de succesul proiectului, însă decizia politică pentru implementare a întârziat să apară. Mai pe scurt, degeaba s-au zbătut cei de la AEP, aleşii şi guvernanţii n-au niciun chef să ne scape de metoda „Autobuzul”.

PANO_20141116_080317

Estul fost sovietic e în faţa noastră

În schimb, verificarea post-alegeri a eventualelor voturi multiple costă statul român câte 300-400 de mii de euro, conform aprecierii lui Muhuleţ. Adică banii noştrii, strânţi cu chin prin taxe şi impozite, sunt apoi cheltuiţi cu sârg pentru o verificare post-factum care, din punct de vedere al rezultatului alegerilor, nu ne mai foloseşte la nimic. Fiindcă acesta rămâne cel validat de Curtea Constituţională la câteva zile după finalizarea calculării rezultatelor scrutinului.

Pe de altă parte, Republica Moldova a implementat un sistem informatic de numai două milioane de euro, cu sprijin financiar de la UE, prin care a împiedicat votul multiplu la recentele alegeri parlamentare. Programul a fost creat intern, de Comisia Electorală Centrală de la Chişinău dar atrăgând programatori selectaţi în urma unui concurs internaţional.

Conform declaraţiilor preşedintelui CEC, Iurie Ciocan, către HotNews, în 2018 se va testa deja votul electronic, pentru ca cei din diaspora să nu mai întâmpine greutăţi din cauza distanţei. După cum susţine moldoveanul, una din sursele lor de inspiraţie a fost Estonie, profund informatizată inclusiv din punct de vedere electoral, cum nu te-ai aştepta de la această, de asemenea, fostă republică sovietică.

, , , , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply