Cronica unei catastrofe anunțate. Vinovaţii?

14 septembrie 2013

ANTIteza, ANTItudinea

Mottouri:

„-În concluzie, Galaţiul este pregătit să facă faţă unor situaţii de urgenţă?
– Categoric. (…) Nivelul apelor şi fenomenele au fost din ce în ce mai crescute, mai violente. Trebuia să anticipăm acest lucru.” 

Interviu cu prefectul Emanoil Bocăneanu din 9 mai 2013, Viaţa liberă

” – Aveţi tot ce trebuie? Vă mai trebuie ceva aici? – Avem tot ce ne trebuie. Ne mai trebuie saltele, pături, combustibil…”

Discuţie între premierul Ponta şi sinistraţi din Pechea, VideoNews – Antena 3.

Inundatii

Am ajuns mai în urmă decât locul de unde am plecat. În locul hulitelor planificări cincinale și directivelor de la centru, domnesc indiferența și incompetența. Iar ca rezultat – un mare pustiu în care natura turbează și ea. Victimele viiturii din județ sunt strict rodul delăsării autorităților care diluează banul public în folosul propriu și fac planuri pe genunchi cu termene de îndeplinire nedefinite.

Nouă morți într-o noapte, într-o zonă traversată doar de două pâraie, este inadmisibil într-o țară cu pretenții europene. Chiar și cei care au murit de infarct sunt tot rezultatul măsurilor statului – programe  de sănătate pe fonduri uriașe, dar populație majoritar bolnavă, ca în vremuri de război, și sărăcire cruntă, inclusiv prin prețurile medicamentelor alese pe sprânceană și decontate insignifiant.

Amenajare funciară devastată programatic

Ameliorarea funciară din Câmpia Covurluiului a fost stopată în primii ani după ’89. După cum îşi amintesc unii dintre cei care au lucrat la fosta Întreprindere de Execuţie şi Exploatare a Lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare Galaţi, în zonă erau şase şantiere de amenajare şi şapte sisteme de exploatare. În total, în tot judeţul, IEELIF-ul avea aproape 10 mii de angajaţi. Poate nu era nevoie nici de o cincime din aceştia, dar acum nu mai e aproape nimic.

Bani sunt, cel puțin de când suntem în UE. Doar că de accesarea lor și investiții nu se pot ocupa țăranii… Dovadă stau cârpelile de infrastructură făcute cu sume faraonice, dar şi mașinile de serviciu ultraluxoase descinse între cocioabe luate de apă. Asta când veniturile europene ale funcționarilor se ridică la nivelul a zeci de venituri minime garantate.

Se blamează localnicii, că au descompletat ce s-a construit cândva. Doar că însuși statul, prin „oamenii” săi (inclusiv oamenii legii) au lăsat în paragină și nepăzit. E hilar să-i acuzi pe cei ce te plătesc. Fiindcă ei nu sunt plătiți din taxe și impozite să aibă grijă de ceea ce autoritățile lasă pârloagă!

Planuri de măsuri neluate

Dar șmecherii perindați vremelnic prin tot felul de funcții, de la ultimul polițist rural până la prefect, au o singură grijă. Să se ghiftuiască bugetofag cât mai mult, prea mult pentru un așa hal de țară în care apele dau năvală ca în pustiu. Pentru că 150 de litri pe metru pătrat înseamnă apă de 15 cm.  În condiţiile în care în zonele inundate nu curg decât nişte pâraie anemice, restul până la 2-3 mde apă reflectă doar incapacitatea autorităţilor de a drena apele pluviale!

Autoritati

Există un raport imprimat prima oară pe 22 aprilie 2010, accessabil pe site-ul Prefecturii. În el se regăsesc multe din cauzele care au dus la dezastrul din ultimele trei zile şi la pagubele ce vor urma. SGA Galaţi, sucursala Apelor Române, atrăgea atenţia asupra multor neregului, începând de la diguri slăbite sau chiar cu breşe până la amenajări piscicole periculoase, fără autorizaţie de gospodărire a apelor. „Dintre acumulările verificate, prezintă pericol în caz de accident, pentru obiectivele situate în aval, acumulările Blânzi 1 şi Blânzi 2, fără autorizaţie de gospodărire a apelor şi acumularea Potârnichea, care prezintă deficienţe majore la descărcătorul de ape mari .” Fix acumulările de apă din amonte de Cudalbi, respectiv Pechea, Cuza Vodă şi Slobozia Conachi, evacuate din nou noaptea trecută…

De pe la jumătatea anului 2011 datează tabelul de aici, din care se poate vedea câte acumulări de apă au autorizaţie. Cele mai multe nu au…

Ar fi foarte interesant ce s-a schimbat vizavi de situaţia din aceste documente. Dacă ne luăm după rezultate, s-au schimbat multe. În mai rău.

Viitorul fără vină

Gălăţeanul Marian Păvălaşc şi colegul său Petrişor Cană enumeră pas cu pas desfăşurarea evenimentelor de joi, dar şi pe cei responsabili pentru dezastrul neanunţat. Cu toată rezerva asupra reputaţiei cotidianului, articolul lor credem că ar trebui parcurs cu atenţie de oricine vrea să înţeleagă ce s-a întâmplat şi, mai ales, cine trebuie să plătească pentru ca aşa ceva să nu se mai întâmple.

Altminteri nu se va face niciodată nimic. Deocamdată au plătit nişte bătrâni neajutoraţi, dar şi doi părinţi tineri, care nu poartă vina dezastrului din anii ’90. Și au plătit cu propriul lor viitor, un copil absolut nevinovat, fetiţa de 8 ani din Cudalbi. Dacă cei ce au în fișa postului siguranța cetățenilor nu plătesc nici de data asta, să nu vă așteptați ca viitorul nostru, al tuturor, să fie altcumva decât prezentul și trecutul.

Poate că, înainte de demonstrații pentru Roșia „Mortală” și alte cauze îndepărtate, cel puțin geografic, ar trebui să ne organizăm pentru propriile cauze.  Aşa cum s-au luat măsuri după drama copilului de 4 ani mâncat de câini, Bianca Pîslaru merită şi ea să nu fi pierit degeaba.  Avem probleme vitale – precum centrala electrică pe cărbuni, halda de zgură, încălzirea centralizată, infrastructura, digurile, siguranţa şi calitatea vieţii în mediul rural – care azi sunt la mâna unor găști de competenți. Depinde doar de noi dacă le vom forţa sau nu mâna în care ne ţin viitorul.

, , , , , , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply