De ce e creierul prostului neted? Ca să lucească!

10 mai 2013

General

Când am zis aici că primarul Galaţiului are suflet de artist neînţeles, unii au luat-o foarte personal. Dacă pariam public că în mai puţin de un an va nenoroci vreun monument sau vreo operă de artă, poate înţelegea şi fotbalistul votat că nu glumesc şi chiar îl chinuie prosteşte talentul…

Mai nou, primarul Galaţiului, Marius Stan, a demonstrat din nou că se pricepe la artă. Sculptura în bronz „Fata pe valuri”, a reputatului Constantin Baraschi, a fost curăţată cu polizorul de către angajaţii ECOSAL, serviciul edilitar de salubritate, ecarisaj, plantat panseluţe, peticit asfalt şi ce s-o mai găsi…

MARIUS STAN NE CURĂŢĂ DE BANI

Acum, serios vorbind, cum să pui muncitorii de la salubritate să cureţe o operă de artă? E ca şi cum ai pune un patron de sex-shop director la centrul cultural, un patron de striptease director la bibliotecă, un anestezist turnător în fruntea tuturor şi un cârd de gâşte să păzească capitolele lipsă din inventarul Galaţiului…

Acum chiar că încerc să fiu serios. Întâiul fotbalist între primari a „creat” la viaţa lui doar un kitsch butaforic, hidoşenia ce imita faţade de clădiri istorice pe platoul de lângă Sala Sporturilor. De bine ce a fost construită cu 110 mii de euro, s-a şi prăbuşit sub primele găinaţuri luate de vânt ale păsărilor plictisite în copacii dimprejur.

Cu asemenea capodoperă la activ, e de înţeles că te chinuie talentul şi îţi vine să freci (statui) până la lustru. Dar să te apuci să freci chiar sălbatic, cu polizorul, opera unui artist autentic numai în Noul Galaţi se poate.

MIC ÎNDRUMAR PENTRU GHIORLANII CARE S-AU PROCOPSIT CU STATUI 

Richard Rist, colecţionar de sculpturi de peste 20 de ani, a citit cam tot ce i-a căzut în mână în domeniul întreţinerii statuilor de bronz. A făcut din asta o afacere şi-şi împărtăşeşete cunoştinţele pe blogul său, citându-l inclusiv pe un tătic în domeniu, Patrick Kipper, autorul volumului „Îngrijirea statuilor de bronz”.

El explică procedeul finisajului aplicat de sculptori statuilor, cum îşi îmbracă aceştia în ceară operele încălzite în prealabil, protejând astzfel porii bronzului de umezeală. Acesta e şi motivul pentru care apoi se “murdăreşte” bronzul, ceara atrăgând praful.

Curăţarea statuilor se face, în mare, cu apă şi săpun sau sodă. După o foarte bună uscare şi eventuală preîncălzire, se aplică din nou ceară. Deci nu aşa cum a făcut edilul gălăţean cu „Fata pe valuri”, punându-i pe cei de la ECOSAL s-o ia la polizor, ca să lucească!

Dar, mă rog, cititul e pentru cei care preferă să consulte instrucţiunile de utilizare înainte să se defecteze jucăria. Ceilalţi pot lua din start un ciocan mai mare… Sau un polizor!

LASER PENTRU ARTĂ, NU PENTRU GHIRŢOI! 

Aceştia se pot documenta la Muzeul Bargello din Florenţa. David, cea mai cunoscută sculptură a lui Donatello, statuia despre care se spune că a fost punct de plecare pentru sculptura Renaşterii, fiind primul nud de la Antichitate până atunci, a fost pentru prima dată curăţată în întregime cu ajutorul laserului. În 2007 s-au cheltuit 200 de mii de euro de către guvernul Italian şi restauratorii au lucrat de faţă cu publicul. Vizitatorii curioşi au avut ocazia să urmărească pe monitoare fiecare etapă a operaţiunii, în timp ce statuia era curăţată milimetru cu milimetru.

În urma analizelor, s-a constatat că în secolul XVIII statuia a fost acoperită, la Galeria Uffizi, cu un amestec de ceară, uleiuri şi pigmenţi, pentru protecţie.

Dar dacă îi spuneţi unui anumit personaj despre laser şi utilizarea lui, s-ar putea să vă râdă în nas, că nu ştiţi despre ce vorbiţi. Că laser e lanterna aceea roşie de i se bagă arbitrului în ochi să orbească când dau ai noştri la gioale în atac, nu?!…

, , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

Comments are closed.