Dezbatere cu AUTOGOLURI ► Stă-n PUTEREA lui STAN să NU mai pupe un MANDAT!

De când tot apar consemnări și analize pe marginea dezbaterii candidaților la Primărie, observăm că un amănunt important este constant ocolit. Primarul în funcție nu doar că pare să fi pus consistent umărul la organizarea manifestării de la Universitate. Dar a ținut să-și sublinieze frustrările și războaiele personale chiar și cu riscul unor autogoluri în sondaje.

Probabil că se consideră într-atât de mult deasupra contracandidaților săi și, în general, deasupra celor ce îndrăznesc să-i contrazică viziunile, că nici nu-i pasă de pierderile de imagine pe fondul aurei de genial conducător clădite în propria-i imaginație. Și la care, cu siguranță, o mână de ajutor puternic interesată i-au dat țuțerii din jur.

Inclusiv celor de la Asociația Mișcarea pentru Implicare Civică, Marius Stan a crezut că le poate întoarce portofelul în față.

P1130447

Pase-n tribune cu milioane de euro

Una din întrebările venite din partea societății civile suna cam așa:

„Știut fiind că, în Galati, kilometrul de stradă reabilitată, numai în ultimii cinci ani, a ajuns să coste de la 300-500 de mii de euro – cu tot cu instalațiile de apă și canalizare subterane – peste două milioane de euro astăzi, ce veți face CONCRET pentru a se instaura un minim control al costurilor în domeniu?”

Fiind vorba de puțină atenție la cheltuirea banului public și minimă aritmetică, fostului fotbalist nu-i venea să creadă ce întrebare fuseseră unii capabili să pună. O tot răscitea, scrutând nervos antetul și textul, de parcă nu fix în mandatul său s-a scumpit de peste patru ori plastilina neagră numită pretențios asfalt.

P1130442

Marius Stan necrezând-și ochilor ce întrebare primise de la aMIC (vezi antetul prin coală)

Bineînțeles, au urmat încercări de aburire a moderatorului Liviu Mihaiu. De unde să știe un bucureștean ce prostii pot debita unii la malul Dunării? Numai că hârşitul academician ONG-ist și cațavenc în limbaj a ținut să se lămurească cu urechile lui.

Iar când a cerut precizări de la cel care a formulat întrebarea, detaliile i-au venit prompt: este vorba de strada Mihai Bravu, inaugurată acum câteva zile. Aproape 6 milioane de lei pentru 600 de metri lungime. Pe când străzile reabilitate de triada Nicolae-Popa-Ciumacenco acum aproape cinci ani costau (de exemplu Eroilor) 130 de mii de euro pe jumătate de kilometru…

Obișnuit cu driblingurile, a încercat fost preşedinte al Oțelului să spună că pe vremea lui Nicolae nu se făceau lucrări de calitate. De parcă Ana Ipătescu, făcută în mandatul său, nu a început deja să se crape. Sau Traian Nord…

P1130443

Marius Stan, driblând adevăruri incomode

Apoi a început să ne reproșeze obrăznicia de a-i contrazice pe specialiștii Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, sub oblăduirea cărora s-a luat împrumutul pentru finanțarea reabilitării.

Pe lângă omiterea din ecuație a celor 20% (un milion de lei) contribuție de la bugetul local, Marius Stanne ne ia de proști încercând să ni-i „vândă” pe cei de la BERD drept mari specialiști în construcții și străzi. Când ei sunt, de fapt, o bancă interesată să dea împrumuturi cât mai grasă că dobânda curge. De când are BERD în obiectul de activitate consultanţa pe reabilitări de străzi?!

Apropo, pentru nepreţuita Mihai Bravu, Galațiul va fi dator 10 ani! Iar asta inclusiv pentru că „prin astfel de lucrări, sprijinim constructorii, afacerile locale, care susțin locurile de muncă„. Îhîî! Tancrad, din Vădeni, județul Brăila…

În final, Marius Stan a insistat să afle de unde avem datele. Din presă, maestre! arătându-i pe telefon articolul din Viața liberă, cu ocazia inaugurării. „Nu mai credeți toate prostiile pe care le scrie presa”, ne-a sfătuit părintește edilul-șef dându-i astfel una peste ceafă Ancăi Melinte, cea care i-a consemnat en-detail, sârguincioasă, toate tăierile de panglici. Păi, aşa te porţi cu fata, nenicule?!..

Zbor deasupra unui snop de legi

Și nu doar la chestiunea asfaltărilor și-a furat-o Stan!

A insistat pe vechea lui nemulțumire vizavi de salariul de primar, ca și cum l-ar scoate cineva din casă cu forța să presteze mai nimic la Primărie pe un salariu de profesor universitar, dar cu Touareg și trepăduși la scară…

Când s-a apucat iar să se plângă de „persecuțiile” Curții de Conturi, deși contestația i-a fost respinsă în două instanțe succesive până acum, nici moderatorul n-a mai rezistat: „da, știu, dvs. aveți o problemă cu legea…”, l-a taxat scurt Liviu Mihaiu.

P1130422

Tabela de marcaj și marcajul la candidat

În privința scorurilor de la finalul dezbaterii, însuși Marius Stan poate fi mulțumit. Din start, moderatorul i-a pus la podea cinci contracandidați, din care trei majori: Ciumacenco, Durbacă și Pucheanu.

„Cei care astăzi n-au venit aici nici nu merită votați!”

a decretat Mihaiu, premiindu-l pe candidatul ALDE și cu o cravată roșie, de pionier.

Pe de altă parte, independenții (Ionel Goldură, Simona Vreme, Daniel Butunoiu) și reprezentanții partidelor de sufragerie (Iulian Aramă, Constantin Telegan) au avut mult de câștigat. Ce altă șansă ar fi avut ei să stea în aceeași arenă cu „greii” (Marius Stan, Cătălin Cristache) umflați puternic de meshuri, bannere și șezători televizate? Asta pentru cine a știut să fructifice ocazia…

Dupâ părerea nostră, medicul Goldură a rămas la altitudinea inițială, nepunctănd nici măcar la un capitol ubde ar fi putut fi naestru, respectiv serviciile medicale.

Simona Vreme a început promițător, contrând acid derapajele în cheltuieli faraonice și atitudini de omnipotență (Stan) sau populism deșănțat (Cristache). Dar ne-a convins că la o adică, în caz de complicații riscante – gen întrebarea-turnesol despre desființarea mamutului bugetofag Ecosal și concesionarea diverselor serviciilor pe bază de licitații şi caiete de sarcini transparente – nu s-ar sfii să tragă cu coada ochiului la indicațiile celor mai vechi și mai dispuși să prelungească actuala mocirlă administrativă…

Despre Daniel Butunoiu aveam bănuieli că ar fi „iepuraş” încă de când, la Sărbătoarea Scrumbiei pescuită de Pâslaru l-am văzut pe Marius Stan semnându-i cu drag lista de susţinere şi încurajându-l cu un zâmbet cât gardul viaductului. Acum însă ni s-a confirmat că omul e nevinovat: de la înălţimea jilţurilor din Consiliului Judeţului a cam uitat de mizeria de sub taburetele de la Local…

ConstantinTelegan a fost mult peste nivelul sloganelor sale populiste de pe Facebook, părând chiar un tipnorml, la costum de stofă şi cu oarece stofă de… birocrat-şef.

Iulian Aramă n-am prea înţeles ce căuta la dezbatere. Uneori îi surprindeam privirea în gol + probabil că şi el îşi punea aceeaşi întrebare. Respectivul a bifat deja trei mandate de consilier judeţean în care nu ştiu să se fi remarcat mai mult decât ca… şef la Electrica. Numit politic.

Cel mai diferit de imaginea pe care şi-a construit-o până acum a fost, după părerea noastră, Cătălin Cristache. În ciuda faptului că a fost aşezat imediat după „grei”, el părea că este invidios pe „postul” lui Telegan, cu ascenedent în (im)postura lui Vadim…

În rest, toate bune, dar noi tot cu Marius Stan votăm. Argumentele pentru asta – ceva mai târziu…

P1130447Mai jos, ca să vă faceţi o idee, câteva imagini mai cu viaţă…

, , , , , , , , , , , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply