INDICII PENAL DE CLARE: La Galaţi, se lustruiesc grăbit bulevarde asemeni celui penal din Brăila

Nu ar fi prima oară când, în urma sesizărilor noastre, municipalitatea ia măsuri pentru îndreptarea unor deficienţe din trafic. De data aceasta, graba de a înlocui indicatoare fix de pe cel mai modern traseu rutier din Galaţi fix la scurt timp după arestarea primarului Brăilei pentru nereguli în modernizarea unei artere similare pare cel puţin suspectă.

Cu puţin timp în urmă, la scurt timp după un groaznic accident petrecut pe Calea Dorobanţilor din Brăila, am sesizat că şi în Galaţi, pe arterele modernizate de aceleaşi firme şi în acelaşi stil ca la Brăila, indicatoarele sunt cel puţin ineficiente dacă nu cumva şi ilegale din punct de vedere al standardelor în domeniu. Mai precis, este vorba de indicatoare de ocolire din tablă acoperită cu vopsea ordinară în loc de cea reflectorizantă prevăzută în standardele rutiere.

Citeşte şi: STUPID: CORUPŢIA UCIDE! DAR INCOMPETENŢA ŞI INDIFERENŢA?

Încă de ieri, 10 februarie, la doar câteva zile de la arestarea primarului Brăilei pentru nereguli la licitarea modernizării Căii Dorobanţilor, se pare că şi pe alte artere modernizate de aceeaşi asociere Tancrad-Max Boegl sunt probleme. Mai precis, nereguli şi lipsuri. Indicatoarele de ocolire, precum cel albastru din dreapta imaginii de mai jos, sunt refăcute, aplicându-se folia reflectorizantă, cu microbile de sticlă, în locul celor cu vopsea albastră ordinară, aproape mată.

Mai mult, pe partea opusă sensului de mers, sunt „plantate” indicatoare de sens interzis, precum cel cu roşu din stânga imaginii.Acestea nu au existat până acum, dovadă stâlpii albi, noi-nouţi. Sau poate au existat doar în proiect şi în decontări…

P1120157

La Brăila, au câştigat cei mai scumpi

Conform publicaţiei Obiectiv din Brăila, în iulie 2009, municipalitatea Brăilei a lansat licitaţia pentru modernizarea bulevardului Dorobanţilor. La prima strigare comisia de licitaţie, condusă la vremea respectivă de fostul viceprimar, democrat-liberalul Stănel Necula, a desemnat câştigătoare firmele de casă ale PDL Bucureşti: consorţiul format din: „Mari Vila”, „Delta ACM 93” şi „Condorii Şulţ”. Rezultatul a fost contestat la CNSC (Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor), instituţie care a decis să reseteze angrenajul licitaţiei, în sensul reluării de la zero a procedurii.

Cauza a ajuns şi pe rolul Curţii de Apel Galaţi unde câştigătorii licitaţiei au atacat decizia consiliului. Într-un final, Curtea de Apel a menţinut decizia CNSC, astfel încât municipalitatea a publicat în cursul lunii aprilie 2010 un nou anunţ de licitaţie. Acestuia i-au răspuns 11 firme asociate în 4 consorţii: „Vega 93” împreună cu „Arcada Company”, „Alpine Bau GmbH” împreună cu „Mari Vila Com”, „Delta ACM” împreună cu „Martin Rose” şi „Confort”, ambele din Timiş, dar şi „Max Boegl” împreună cu „Tancrad”, „Swietelsky Baugesellschaft” şi „Euro Construct Trading” din Bucureşti”. Ultimii au avansat cea mai scumpă ofertă, angajându-se să execute lucrările contra sumei 99,9 milioane lei fără TVA, cu o diferenţă infimă în minus faţă de valoarea estimată – 100 milioane lei (exclusiv TVA).

Ca termen de comparaţie, strict pe partea de preţ oferit, joint venture-ul reprezentat de „Vega 93” s-a angajat că va finaliza lucrările cu 65,64 milioane lei (fără TVA), în timp ce asocierea „Alpine Bau GmbH” împreună cu „Mari Vila Com” a avut cel mai mic preţ, de 62,28 milioane lei (fără TVA). Ultimul ofertant, consorţiul format din „Delta ACM”, „Confort” şi „Martin Rose”, a oferit un preţ de 75,92 milioane lei (fără TVA).

Comisia de licitaţie din 2010, condusă de această dată de Stoica Anghelescu, a desemnat câştigătoare asocierea „Tancrad”, „Euro Construct” alături de „Max Boegl” şi „Swietelsky Baugesellschaft”. A urmat o nouă serie de contestaţii la CNSC, care, după analiză, a dispus reluarea procedurii de licitaţie, dar din etapa de evaluare a ofertelor depuse de toate cele 11 firme înscrise. Aceeaşi Comisie Anghelescu a pus în aplicare decizia, dar în final şi-a menţinut câştigătorul, asocierea condusă de „Tancrad”.

În 2012, s-a aplicat o corecţie (amendă) de 25% din valoarea pe care Comunitatea Europeană se angajase să-i investească în bulevardul Dorobanţilor. Au fost formulate obiecţiuni în legătură cu o serie de criterii restrictive impuse participanţilor la licitaţie, respectiv condiţia ca ofertanţii să facă dovada deţinerii ori închirierii unor staţii de betoane şi asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul oraşului. Această cerinţă ar fi îngrădit accesul la licitaţie pentru posibili ofertanţi.

P1120158

Indicatoarele… „indică” asfaltarea vreunui dosar?

La Galaţi, modernizarea Oţelarilor-Stadionului-Frunzei-Gh. Asachi pare a fi făcută după acelaşi proiect. Aceleaşi soluţii adoptate pentru traficul rutier, aceleaşi staţii de tramvai cu refugii îngrădite, treceri de pietoni amplasate lasitanţe uriaşe şinesemaforizate în ciudatraficului intens. Ba chiar şi aceleaşi firmeconstructoare, asocierea Tancrad şi Max Boegl.Ulltima este o firmă germană „renumită” pentru neregulile şi costurile exorbitante de la Arena Naţională, dar şi pentru aeroportul modernizat cu o mlaştină la Sibiu (!) sau extinderea tunelului de metrou din sectorul 6, cea care a dus la surparea de la Eroilor.

Prin urmare, avem o întrebare publică pentru Agenţia de Dezvoltare a Regiunii de Sud-Est, Primăria Galaţi, DNA sau oricine va binevoi să ne răspundă: în caietul de sarcini al modernizării de la Galaţi, apare vreo prevedere asemănătoare vizavi de deţinerea sau închirierea de către constructori a unor staţii de betoane şi asfalt pe o anumită rază de anumiţi kilometri?

Galaţi – răspundere #colectivă: doi primari şi doi viceprimari

Noi am tot scris despre această modernizare. Ştim, am rămas datori cu ultimele două episoade, cel despre Frunzei, dar mai ales cel referitor la costuri. La Brăila a fost vorba de 100 de milioane de lei pentru 4,7 km, la Galaţi, 3 km au costat 53 de milioane. Grosso modo, este vorba de 4 milioane de euro pe km şi chiar mai mult la Brăila. Cât costă la alţii autostrăzile.

Iar la Galaţi, modernizarea bulevardelor de la ieşirea către Brăila până la stadionul Oţelul este o afacere care transcede mandatul lui Dumitru Nicolae, când s-au contractat lucrările. Fiindcă city-managerul de atunci, Florin Popa este astăzi viceprimar. Actualul primar, Marius Stana semnat deconturile şi a mai adăugat sume pentru refugii de tramvai. Iar fostul viceprimar Ciumacenco, deşi n-a scos un sunet pe subiect, vrea din nou la Primărie…

Iată deci unul dintre cartofii fierbinţi din campania electorală ce stă să-nceapă. Aşadar, nu vă temeţi; că de ce vă e frică nu scăpaţi!

, , , , , , , , , , , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply