SCUMP CA SAREA-N NĂMEŢI: Lamele DESZĂPEZIRILOR au RAS la sânge BANUL public

Unul dintre subiectele pe care nu le veți auzi dezbătute în campania electorală ce urmează este cel al deszăpezirii, Mai ales în cepriveşte sumele plătite an de an de Primărie, deci de comunitate, pentru ea. An de an, gălățenii achită facturi tot mai mari față de anul precedent, iar serviciile, în cel mai bun caz,sunt la nivelul cel mai prost dintre primele cinci-şase mari oraşe ale ţării, nivel la care Galaţiul încă mai îndrăzneşte să se plaseze.

Dar fiți siguri că niciun candidat nu va îndrăzni să deranjeze circuitul banilor în politică punând problema ținerii sub control a acestor cheltuieili. Și cu atât mai puțin va dezbate dacă  n-ar fi mai bine ca Primăria să-și asume achiziționarea utilajelor și organizarea operațiunilor de deszăpezire în loc să plătească unor firme a căror foame de fonduri pare de nestăvilit.

Pentru început, haideți să vedem și în această iarnă cam în ce s-a concretizat îndeplinirea contractelor plătite cu sume amețitoare din banul public.

P1120114

Prețuri mari, ore multe, cantităţi neverosimile

Din ceea ce a livrat Primăria ca informaţii publice, conform Vieţii libere, ninsoarea şi zilele îngheţate din acest an ne-au costat 1,2 milioane de lei, din care peste 620 de mii reprezintă cele 1.858 de tone de sare împrăştiate pe străzi.

Din preţ, rezultă că este vorba de sare industrială (333 lei/tonă faţă de 190 la Salrom. Cam mult, chiar dacă includem şi transportul, deoarece clorura de calciu, deşi e de 6,5 ori mai scumpă (1250 lei/t la Borzeşti) este de cel puţin 5 ori mai eficientă. 1 kg de soluţie cu doar 20% CaCl acoperă 10-12 mp. Și, a naibii soluție, este și de 70-80 de ori (!) mai puțin corozivă decât sarea.

DeszpezireTicuCiubotaru

Foto: Ticu Ciubotaru în România liberă

Revenind la cele 1.858 de tone de sare, a se observa că acestea nu se împrăştie în stare pură. Se vede şi pe străzi o grămadă de nisip rămas la marginea carosabilului, pe zăpada înnegrită etc. În cel mai bun caz, raportul de amestec este de 1 la 1 (50%/50%), dacă autorităţile nu se zgârcesc şi pun mai mult nisip.

O paranteză: subsemnatul a pontat o singură dată în viaţa lui munca altora – coşurile de struguri culese de bieţii colegi la muncile patriotice unde ne duceau forţat comuniştii. Dar şi asta doar o zi. Fiindcă până seara remorca era doar trei sferturi plină, dar în caiet apăreau coşuri culese cât pentru trei bene… Aşa încât să trecem la cifre, că ne cam pricepem :)

Deci, au fost de împrăştiat 1.858 tone de sare plus cel puţin tot atâta nisip, deci 3.716 tone de material antiderapant în total. Ecosal are opt sărăriţe şi a mai contractat alte 10, de la Tancrad şi Citadina ’98 (sora Vegăi ’93). La 10 tone încărcătură maximă per sărăriţă, vin aproape 21 de curse de fiecare. Dacă socotim câte două ore pentru fiecare cursă – încărcat plus împrăştiat, ies 42 de ore de funcţionare continuă cu 18 utilaje simultan!

DeszapezireMonitorul

Foto: Monitorul de Galaţi

Iar la jumătate de tonă de material antiderapant USCAT pe kilometru liniar (deşi e foarte mult), rezultă că s-ar fi acoperit 3716 km pe ambele sensuri, cu un amestec de 50%/50% sare cu nisip. Adică s-ar fi acoperit de peste 12 ori TOȚI cei 292 km de drumuri asfaltate din TOT municipiul Galați!!!

Bă, voi sunteţi nebuni? Ori ne luați chiar de fff proști?

Presa nu are dreptate, dar dosarele curg

În iarna 2013-2014, imediat ce au început să curgă laudele pentru „geniala” deszăpezire a pe-atunci „mult-iubitului” Marius Stan, Made in Galaţi îndrăznea să arate în exclusivitate cum crescuseră costurile deszăpezirii cu aproape 40% faţă de iarna precedentă, prima în care acesta intrase ca primar.

P1120124Ulterior, Curtea de Conturi s-a apucat şi ea de destroienit hăţişurile tarifelor şi orelor de prestaţii pe care noi le-am socotit cum ne-am priceput. Şi le-a dat că, din 3,3 milioane de lei cheltuite, cel puţin 800 de mii nu se justifică. Şi asta doar aşa, din birou, de pe hârtii, fiindcă n-au mai stat să măsoare şi cât s-a lucrat efectiv pe străzi. Acolo au „controlat” şoferii cu roata, scutul, toba de eşapament etc.

În asemenea condiţii, credeţi că mai are rost să ne întrebăm de ce numărul de ore prestate în acest an (3.600), la o ninsoare de 15 cm, este mai mare decât jumătate din numărul de ore de anul trecut (6.144), când s-a muncit după două ninsori de 25 cm „bucata” în medie? Păi, dacă zăpadă n-a prea fost, măcar din orele plătite pe funcţionarea sărăriţelor să-şi scoată unii pârleala… Mai are rost să ne mirăm că media pe ora prestată a crescut de la 133 de lei anul trecut (822.418 de lei/6.144 de ore) la 148 de lei (532.150 de lei/3.600 de ore) anul acesta deşi, preluând mare parte din sarcini, Ecosalul, cu tarifele lui mici de serviciu public, ar fi trebuit s-o scadă?

Las’ că poate vine Curtea de Conturi și tura asta şi ne dă ea răspunsuri clare. Şi poate dă Doamne, domnilor şi DNA şi nu vine singură…

12636967_622544681217141_723551924_o

Foto: SpiderCam

, , , , , , , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

4 Responses to “SCUMP CA SAREA-N NĂMEŢI: Lamele DESZĂPEZIRILOR au RAS la sânge BANUL public”

  1. Catalin Says:

    si eu daca am luat doua pietre in parbriz de la o sararita care arunca pietris si nu sare pe Cosbuc ce fac? scot banul si imi schimb parbrizul de unul singur plus ca stand la casa dai la lopa de unul singur ca trece plugul si pune mormanul in poarta la tine ….

    Reply

  2. andu Says:

    De unde anume ai obtinut aceste cifre? Chiar ma faci curios cum un blogger este asa bun in administratie decat cei care conduc. Eu stiam ca la cheltuieli se adauga mai multe, personal, combustibil, etc. De asemenea chiar nu imi dau seama de unde ai scos 1858 de tone de sare folosite. Te rog ca de acum sa oferi si cele minim 3 surse de informare ca articole de genul pot scrie si eu. Parca asa trebuia sa aiba un articol… 3 surse viabile de informare.

    Reply

    • Anghelos (Mihai Angheluță) Says:

      Draga Andu, s-o luam in ordine. Cifrele sunt obtinute dupa cum urmeaza:
      1. Kilometrii de drumuri municipale galatene sunt conform Planului integrat de dezvoltare urbana elaborat in 2009 de Euroconsultants Corporation Eurotec si platit din banii lui mandea, presupun, de catre Primaria Galati. In paranteza fie spus, dupa cum se vede, la noi se face cate un plan la 5 ani, doar de realizat ceva abia o data la 50 de ani… In fine, a se vedea la http://www.primaria.galati.ro/portal/act/pidu_galati.pdf, pag. 36, randul 1 din tabel.
      2. Numarul de sararite este obtinut din diverse articole care citeaza oficial Primaria (ca nu degeaba pun link pe fiecare informatie, sa se vada de unde am luat-o) si coroborat cu alte surse precum: Raportul Prefecturii Galati cu privire la realizarea mãsurilor asiguratorii pe perioada anotimpului rece la
      nivelul judetului Galati (http://www.prefecturagalati.ro/portal/Stiri.nsf/All/856691BE3ADCF721C2257ABB003C2458/$FILE/PREGATIREA%20PENTRU%20IARNA%202012-2013%20%20Institutia%20Prefectului.pdf) datat 2012 toamna si supervizat de ilustrul Emanoil Cãtãlin Bocãneanu. Tot de acolo, de exemplu, am aflat si ca Ecosal avea, la acea vreme, 5 sararite (pag. 5). Numarului acesta i s-au adaugat cele trei mult-laudate achizitionate in aceasta toamna (speram ca au si mufa USB la radio-CD precum autogunoierele luate si ele tot de la Gradinariu Impex, asta ca sa stie lumea ca suntem pe cale sa revenim si la acea achizitie cu cantec la care am stabilit tot prin efrturi proprii adevaratul pret al automaturatoarelor si nu ne-a prea contrazis nimeni…) plus cele contractate conform datelor date „oficial” in presa si verificate inclusiv pe contractele de anul trecut si acum doi ani (ca doar is aceleasi firme, nu?)
      3. Cifrele referitoare la capacitatea de imprastiere a sararitelor le-am luat chiar de pe site-ul Gradinariu Impex si am mai pus de la noi, sa ne dea rotund, adica o tona de antiderapant pe kilometru, sa traiasca nasu’ mare…
      4. Faza cu proportiile de nisip am luat-o tot din raportul fostului prefect mandria Galatiului (pag. 4 si 6) unde se poate observa ca si pentru intretinerea drumurilor, dar si pentru nevoile de ica anvergura ale agentilor economici (Transurb SA, de exemplu) respectau proportia min. 75% nisip si doar restul sare. S-or fi schimbat obiceiurile intr-atat de tare de atunci incat am trecut literalmente doar pe sare? Mai ales ca si Braila, cat e ea de calcata de DNA mai nou, tot cu procente 0-50% nisip functioneaza si este cel putin la fel de bine deszapezita an de an ca si Galatiul (http://www.obiectivbr.ro/primarul-va-stabili-cata-sare-se-va-folosi-in-materialul-antiderapant_id99724)
      5.In ce priveste cheltuielile de personal, combustibil etc. acestea sunt incluse in pretul contractelor, ar fi trebuit sa stii asta, draga Andu, daca vrei sa te apuci de scris articole documentate ca acesta, cum spui. Daca nu, ramai la citit si multumim de atentie.
      6. Da, la cum arata Galatiul, si un blogger cu spirit analitic, bun-simt si mana scurta tinuta la vedere poate fi mai bun in a-l administra decat cei care actualmente il conduc. Gandeste-te doar ca Primaria, cum spuneam, nu stie nici macar ce terenuri detine, nu le are intabulate si le pierde aiurea in instanta (http://adevarul.ro/locale/galati/o-strada-dincentrul-galatiului-fost–retrocedata-primaria-facut-lucrari-amenajare-zonei-autorizatie-1_5549f272cfbe376e35e7acd6/index.html), daramite sa le mai si socoteasca pentru a le intretine cum trebuie.
      Alte intrebari? :)

      Reply

  3. Anghelos (Mihai Angheluță) Says:

    Si sa nu uit, pentru jurnalistii care vor sa se apuce, cum e Andu, dar si pentru cei ce si-ar dorii ca unii jurnalisti „sa se lase”: informatia se verifica din trei surse atunci cand nu e asumata, adica e… pe surse, sau cand sursa nu pare de incredere. Or, Andule, vrei sa spui ca sursele oficiale din care am citat sunt demne de toata neincrederea? Hm, la o adica am putea fi de acord si cu asta… :)

    Reply

Leave a Reply