MINUNEA ieftinirii GIGACALORIEI – o PĂCĂLEALĂ

Deşi nu au fost în stare să dea o siuaţie clară a ceea ce s-a întâmplat în peste zece ani de APATERM, deci nu au fost capabili să rezume actele contabile cu cifre clare, aleşii se hazardează pentru viitor. Politruci ai zodiei populismului cu ascendent în fariseism, jonglează cu preţul gigacaloriei acum, în prag de an electoral, deşi CALORGAL-ul n-a înregistrat nici măcar o oră de funcţionare pe agent termic, deci nu se ştie nici măcar dacă va putea asigura fluxul de căldură prin ţevi, darămite fluxul de cash.

Încă de luna trecută, li s-a pus pe ţeavă consilierilor un proiect de hotărâre pentru scăderea preţului energiei termice facturate populaţiei de la 240 de lei pe gigacalorie, cât este în prezent, la 180 de lei pe gigacalorie, de la 1 noiembrie.

Mare minune însă, iarna trecută, gigacaloria s-a facturat asociaţiilor cu doar 200 de lei. De unde 240 de lei, preţul de acum? Păi, foarte simplu. Gigacaloria a fost scumpită acum patru luni, în miez de vară, cu APATERM pe năsălie şi CALORGAL cu cordonul ombilical încă netăiat. Astfel, acum li se pot scoate ochii cetăţenilor cu generoasa reducere a unui preţ umflat, de fapt, artificial. Pentru posteritate, tărăşnia s-a petrecut pe 14 iulie, într-o şedinţă extraordinară de numai 35 de minute a Consiliului Local. Atunci, Marius Stan s-a lăudat cu „un succes major” deşi era vorba de o scumpire de 20% (!) plus o amânare a livrării de apă caldă cu încă două luni iar despre căldură se ştia nema.

caloriferul9-1346443282

De fapt, jongleria cu preţul gigacaloriei nu a fost anul acesta la prima ediţie. Aceeaşi falsă ieftinire s-a făcut şi la debutul sezonului rece 2014 – 2015, când s-a făcut o scădere la 200 de lei pe gigacalorie în loc de 247,73 de lei cât fusese în sezonul rece 2013 – 2014. Procedeul a fost unul simplu şi pe banii noştri: s-a majorat subvenţia de la 78,84 la 127,42 de lei per gigacalorie, cu un efort bugetar total de 23,2 milioane de lei.

La cazane, ţevi şi furăciuni vechi, preţuri noi

Cheia devoalării unor asemenea jonglerii pe bani publici stă, de fapt, în preţul gigacaloriei la producător. APATERM sau CALORGAL sunt doar nişte manevranţi de agent termic dat de Electrocentrale, prin propriile-i magistrale, în centralele cu schimbător de căldură ale municipalităţii (puncte termice) şi, mai departe, prin ţevile de distribuţie până în blocuri care aparţin tot municipalităţii. Deci bun public, adică al cetăţenilor. Practic, aşa-zisul furnizor este de fapt doar operator şi vine în afacere doar cu mâna de lucru, niscaiva scule şi liota de contabili, jurişti, băgători de seamă, purtători de cuvânt, dar mai ales şefi, şefulici, fufulici, şefuleţi, pufuleţi etc.

Din cauza asta, preţul gigacaloriei creşte de la poarta Electrocentrale, unde bate între 200 şi 240 de lei, până la tarife ameţitoare pe factura de la operator, mult peste 300, ba chiar şi 400 de lei. Ca să nu ajungă acest tarif şi pe tabelul de la întreţinere, trebuie subvenţionat de la buget, adică din bani publici. Altfel, am da şi noi, cetăţenii de la oraş, faliment din prima, şi n-ar mai avea cine să agonizeze zilnic între casă şi job, hrănind patroni care le dau politrucilor şpăgi dar şi plătind taxe şi impozite din care iarăşi îşi fac politrucii parte. Pentru bonusuri, prime, limuzine…

consilieri1Instantaneu de la şedinţa extraordinară din iulie, când aleşii din Consiliul Local
au mărit artificial preţul gigacaloriei. Foto: presagalati.ro

Ultima retehnologizare a avut loc la Electrocentrale tocmai în jurul lui 2010, deci ar fi trebuit ca până acum să se fi amortizat, conform legilor contabilităţii. Cam tot atunci s-au făcut şi cele mai recente investiţii majore (evident, prin licitaţii supralicitate la preţ) şi la agregatele de conversie şi distribuţie din custodia APATERM, actuala CALORGAL.

Şi atunci, de ce nu scade preţul gigacaloriei, ci mai şi creşte cu 20%? Media salarială a crescut, fie şi în ţară dacă nu şi la Galaţi, cu măcar 10%?

Viitor amanetat pentru căldura din prezent

Aşadar nu este vorba de nicio ieftinire, ci, cel mult, o ajustare a preţului la noile condiţii, cu investiţiile deja amortizate. Şi este o ajustare la limită fiindcă, de fapt, se ţine cont de maximul de suportabilitate a tarifului, nu de justificarea acestuia din costuri clare. Ba se întinde şi coarda bugetară cât se poate, respectiv cât marşează Guvernul Ponta pe pomana preelectorală cu bani de subvenţie de la bugetul central.

Cum bani la buget nu prea mai sunt, Ponta a dat pielea ursului din pădure. Adică a inventat „descoperirea de credit” permisă administraţiilor locale, respectiv autorizarea împrumuturilor de la bănci pentru  a subvenţiona căldura.

Dar despre cum ne furăm căciula singuri prin subvenţia la căldură, vorbim cu altă ocazie, însă cât de curând.

149143_big_046505236ac340a3f7050aaf308c6ccdMarius Stan şi directorul interimar, Mircea Ispas, punând la cale tarifele Calorgal?

, , , , , , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply