NECOAFAT ► PÂSLARU le-a făcut CINSTE gălățenilor, de ziua lui, pe BANII LOR

Așa cum era de așteptat, într-un Galați unde nu există DNA, iar prefectul se roagă prin comisiile de dialog social să i se comunice TOATE rezultatele anchetelor – vezi cazul celor 53 de tone de brânză alterată – paranghelia firmei de familie a deputatului Pâslaru a mers bine-merci înainte cu toți banii publici acordați mărinimos de autorități. Primăria și Consiliul Județului au pus mână de la mâna cu care ne plătim noi taxele și impozitele și l-au ajutat pe Florin Pâslaru să le dea ciracilor săi politici, de ziua lui, de-ale gurii și gâtlejului.

Gălățenii, ca în atâtea alte dăți, au arătat că n-au învățat nimic și, așa cum înjură politicienii care le-au dus orașul aproape în stare de faliment, la fel se înghesuie să le aplaude parangheliile. Ba mai scot și din buzunare ca să fie primiți pe un colț de masă dintr-un colț de boschet unde au fost tolerați de aceștia.

Să ne înțelegem asupra unui lucru: a face cinste este una din expresiile care, sub comunism, ca multe alte lucruri valoroase, a fost întoarsă cu susul în jos. Îi faci cinste cuiva în sensul că îl consideri suficient de valoros să te așezi cu el la masă și să accepți tratația lui. Cum tancurile sovietice au adus tot felul de tovarăși semianalfabeți care să-l înlocuiasvă adevărații oameni de valoare, și a face cinste a luat un sens apropiat lui davai cias, davai palton (dă, bă, ceasul și paltonul, că te-mpușc!), adică cinstea a ajuns să se cumpere cu banii pe care îi cheltui să primești atenția cuiva, luându-i de băut și de mâncare.

Prin urmare, gălățenii și-au cinstit în Duminica Floriilor politicienii pe care, până la urmă după cum se vede, îi și merită din plin. Toată faleza superioară era plină de mașini, lumea se adunase ca la circ pentru niște dansuri populare într-o prezentare cel puțin improvizată, câini de pază ai democrației dădeau din coadă cu ciozvârta-n gură, nici dram de hau-hau, darămite huo nu se auzea…

P1130143Baronul Pâslaru Pintea ot Galați, inițiindu-și fiul în imperiul de racordări la banul public

Baron sadea – Pintea cel pesedist și scrumbiile de arginți

Încă din 26 aprilie 2006, de când a înregistrat la OSIM marca „Festivalul Scrumbiei”, autoritățile erau legate la ochi și sparte la buzunare, până în acel moment fiind deja organizate vreo două-trei festivaluri sub conducerea lui Pâslaru când era șef la Administrația Domeniului Public.

Știind așadar ce-i poate… solzul de pește, Primăria Galați și, mai nou, Consiliul Județului, au închis ochii, s-au prefăcut că nu pot inventa alt festival („Sărbătoarea Peștelui”, „Scrumbii la Dunărea de Jos”, orice) și să-l lase pe Pâslaru cu buza umflată ca la guvizi. Așa încât, an de an de-atunci, spre suta de mii de euro au încasat firmele sale, tărășenia fiind trecută ulterior pe numele fiului, Alexandru, că, deh!, domnului deputat nu-i permite legea să facă parte din firme. Dar asta nu-l împiedică să supervizeze în continuare organizarea de jalnice serbări câmpenești în plin Galați.

Fiindcă anul trecut s-a scandalizat toată lumea (pe moment, că ulterior au apărut articole publicitare dublată de o tăcere complice) la cât de săracă a fost organizarea, la această ediție și-au dat strâns mâna atât Primăria, cât și Consiliul Județului, ca să încropească Pâslarii încă o lălăială jenibilă de aruncat cu praf în ochii cetățenilor și potoale în „ghiozdanele” politicienilor.

Mai mult, ca să vadă poporul votant cine-s jupânii, multe mărimi s-au adunat în văzul lumii, dându-și mâna peste alianța de stânga PSD-UNPR. Marius Stan, Nicolae Bacalbașa, Daniel Butunoiu, Ionuț Pucheanu sau Picu Roman au fost doar câțiva din cei veniți să-i țină de urât lui Pâslaru și să nu-l lase cu tăvile ndeșertate și sticlele negolite.

Copiii folcloriști și politicieni de folclor, dați în mintea copiiilor

Centrul Cultural Dunărea de Jos, finanțat de CJG, a adus niște formații de copilași cu dansuri populare. Un supermarket care probabil speră și el la vreo linie de transport moacă a pus la bătaie crăpelniță pentru câteva mese de protocol. Pasionații au venit cu scule și ingrediente de acasă, să participe la concursul de borș de pește, iar poliția locală a adus tot ce i-a căzut în mână: mese, scaune, linguri, oale, pâine, pahare și propriu-i șef pe post de tejghetar. Doar comercianți fără mănuși, cântare sau case de marcat funcționale au livrat scrumbie la preț de știucă, zgârcindu-se din greu inclusiv la porția inclusă de mămăligă.

Care o fi fost contribuția familiei Pâslaru în mod concret, de tot purcoiul ăla de bani primit de la Primărie, nu știu dacă poate careva să demonstreze.

Bieții copilași au trebuit să danseze în afara foișorului, pe aleea în pantă, lumea ocolea prin spate, printre părinții ce păzeau sarsanale sau printre boscheții de pe malul Dunării. Dacă aveau noroc de-un loc la mesele azvârlite în calea aleilor pline de gură-cască, unii înfulecau din peștii grași, unsuroși și bine arși. Alții se mulțumeau să mănânce și pe vine sau din picioare. Mulți stăteau toropiți de soare pe treptele amfiteatrului, fără să poată vedea bine dansatorii, dar mulțumiți să audă niște muzică într-un oraș în care concertele sunt tot mai rare, de Anul Nou și în campaniile electorale.

În schimb, foarte mulțumiți au fost politicienii, adunați ca într-o frăție afumată cu grătare și stropită cu dat în stambă în fața electorataților ce suntem de ne-am procopsit cu asemenea aleși. A se vedea plimbarea de toată jena, din filmul și pozele de mai jos.

P1130147marcat

 

Celebra plimbare a Spidermanului Nicolae Bacalbașa pe o tricicletă electrică a poliției locale ghidonată de primarul-fotbalist Marius Stan

 

 

 

 

 

, , , , , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply