NU SCRIEM DEGEABA: Future Movie ar putea avea un viitor mai cu scaun la cap

Foarte supărat, m-a săltat direct de pe scaun, în a treia seară de festival, directorul Centrului Cultural Dunărea de Jos. Sergiu Dumitrescu, secondat de subordonata sa, poetesa Florina Zaharia, m-a pus să număr scaunele (care se vede că au fost suplimentate dar și mai îngrămădite față de prima seară). Acum ajunseseră cu ele până și în pragul curții Teatrului Muzical Nae Leonard…

Să nu ne dăm pe după scaune!

Am recunoscut că da, acum sunt în jur de 6-7 sute. Maxim 20 pe rând la aproape 35 de rânduri. Și-or fi fost 4-5 sute maxim în prima seară deși, pe filmarea din primul articol, le puteți număra și dvs. dând stopuri-cadru. Oricum, din toate, aproape 300 sunt în fiecare seară rezervate, iar directorul mă mai punea să număr și spectatorii din picioare… Eu zic să-i numărăm și pe aceia de dincolo de gard!

Parcă numai numărul de locuri – care oricum nu ajunge la o mie nici cu cele în picioare – ar conta! Onorabilul director, sculptor de felul său, se face că nu vede condițiile tot mai meschine în care se desfășoară festivalul, dar în deplină armonie cu rolul de Cenușăreasă pe care îl are arta filmului în Galați. Începând de la organizarea depășită, gândăceii care picau peste spectatori și până la chioșcul de răcoritoare fără gheață și chitanță sau sunetul prost dimensionat și proiecția prea joasă, multe ar fi de imputat acestei ediții a festivalului.

Totuși, ce mă deranjează este că d-l Dumitrescu o ține una și bună, indiferent ce argumente i-ai aduce: că ei se sacrifică și noi scriem prostii, bătându-ne joc de munca lor. În logica asta, de jupân căruia i-a scris moftangiul măscări pe peretele de la stradă, aș avea o remarcă: dați-ne nouă postul și salariul dvs. și să vedeți cum muncim noi! De parc-ar fi de-a moaca!…

P1070438Sergiu Dumitrescu, căutând scaune inclusiv prin romanul lui Ilf și Petrov

Dacă iese de-un cinematograf, puteți să ne și bateți!

Florina Zaharia a ținut să ne spună că, atunci când au făcut proiecții pe stradă, li s-a reproșat că au închis circulația. Ei și? Anul acesta tocmai ce s-a închis circulația pentru Ziua Dunării lui Bacalum, dar și pentru șușa finului lui Pinalti. Și, a plâns cineva?… Să fim serioși, nu ăsta e motivul…

Într-altă logică, aia normală zicem noi, atâta timp cât centrul culturii de unde vreți dumneavoastră (ca să nu ne coborâm sub nivelul Dunării) funcționează din taxele și impozitele cetățenilor, cât NU noi, cetățenii am dat-o-n bară cu pânzare eșuate, muzee de țărănii și săli multimedia neterminate, avem tot dreptul, inclusiv cel constituțional, la liberă exprimare, să fim nemulțumiți. Mai ales că era vorba de o critică în special la adresa instituțiilor, Consiliul Județului și Primăria, nu neapărat a unei persoane în sine.

În rest, rămâne cum am stabilit, festivalul și-a scăzut prestația pentru public de la debut până acum. Nu știu dacă și bugetul. Și nu mă interesează exact din vina cui. Condițiile însă nu se ridică la nivelul vreunui cinematograf, nici măcar al aceluia promis de Marius Stan la început de mandat și de care Galațiul se bucură-n lipsă…

galati-future-movie

Foto: agentiadecarte.ro

În ce mă privește, mă bucur că m-a „observat” domn’ director. Înseamnă că nu scriem degeaba. Și probabil că sunt șanse mari – ca să nu se mai trezească cu cârcoteli online sau în presa scrisă – ca la anul festivalul Future Movie să fie grandios sau măcar așa cum a fost în 2012 de exemplu. Și numai pentru atât, dacă s-o-ntâmpla, poate domnul Dumitrescu să ne ia la refec și diseară, dar și mâine. Merită deranjul!

*

*         *

PS: …Auzi la ei, cât-a muncă să aduci unui oraș de 220 de mii de locuitori doar un singur cinematograf, și acela (de)capotat și doar cinci zile pe an! Păi. înseamnă că comuniștii (sic!) munceau de aproape zece ori mai mult ca voi, ba chiar și în toate zilele anului, tovarăși capitaliști!

, , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

3 Responses to “NU SCRIEM DEGEABA: Future Movie ar putea avea un viitor mai cu scaun la cap”

  1. Iuliana Says:

    Ce-mi place articolul asta, felicitari! Sper ca intr-adevar sa nu scrieti degeaba!

    Reply

Trackbacks/Pingbacks

  1. CINE M-A pus sa ma duc la Blue Jasmine… | Made in Galaţi - 3 august 2014

    […] Colegul meu a fost pus aseară să numere scaunele libere, organizatorii crezând că ăsta e cel mai relevant aspect. Însă ei scapă din vedere ceva foarte important: majoritatea scaunelor “libere” sunt, de fapt, locuri rezervate pentru alții. Și ele rămân așa, rezervate, chiar dacă acei “alții” nu apar niciodata să își ia locul în primire. Spre exemplu, joi seara (la Blue Jasmine) la ora 20.00, singurele locuri nerezervate erau în rândurile de la intrare. În rest, câte două-trei persoane țineau ocupat aproape un rând întreg. […]

Leave a Reply