Poluatorul plătește sau sprijină campania electorală?

Spectrul viitoarei ierni, fără căldură și apă caldă, dă naștere unor soluții care frizează nu doar absurdul în materie de ingineria gazelor și fluidelor, dar și penalul în relația dintre banii publici și interesele unor companii private. Ca să nu-i răscoale pe cetățenii înfrigurați în ajunul unui an electoral, actuala administrație este dispusă să renunțe la colectarea unor taxe la bugetul local, nedreptățind încă o dată contribuabilii de bună-credință.

După numeroase soluții neoficiale scurse generos în presă vizavi de furnizarea agentului termic pentru sistemul centralizat în iarna care vine, chiar și ministrul Energiei a venit să confirme o „mică înțelegere” între autoritățile locale și mult-scutitul și favorizatul ArcelorMittal. Acesta din urmă ar putea fi scutit de plata taxei de mediu pentru a-l îndupleca să livreze agent termic zecilor de mii de apartamente racordate la sistemul centralizat de termoficare.

 Înțelegeri cu date secrete dar cu banii jos

„Aici se poate ajunge la o înţelegere ca pentru o parte din acea taxă de mediu, având în vedere că procesul de producţie a agentului termic poluează şi pentru asta se plăteşte acea amendă, ArcelorMittal să nu mai fie nevoit să plătească şi să se facă o compensare, ceva, între cele două entităţi, în aşa fel încât să echilibrăm lucrurile. ArcelorMittal nu mai plăteşte, Primăria este fericită că primeşte agent termic şi cu asta, basta”

a declarat ministrul Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, conform Vieții libere, îmbrăcat frumușel în halatul concernului de zici că s-a angajat la acesta să-i preseteze cine știe ce… servicii guvernamentale.

a891a7ba12d2893c0fc67c93b02b3681_XLFoto: Viața liberă

Bineînțeles, favorul va fi doar de o parte fiindcă, din parteaArcelorMittal, country managerul Ionel Borş, a precizat referitor la aburul livrat: „Nu am negociat preţurile. Am spus că vom da la preţ de cost”. Prin urmare, dacă Primăria va acorda o „gratuitate”, respectiv drept de poluare fără bani, de cealaltă parte însă brânza e pe bani – câte gigacalorii de abur se vor consuma, atâtea se vor plăti.

„Mica înțelegere” se va petrece în  condițiile în care Primăria, de ani buni, nu  a mai comunicat date referituare la monitorizarea poluării cauzate de combinat. Deși în 2010, după inchiderea UCC, cantitatea de praf s-a redus mult, fiind evacuate 1438 în de peste 5500 de tone anual, chiar și această cantitate, de 3,9 tone de praf zilnic, peste Galaţi şi comunele limitrofe platformei siderurgice este una foarte mare. La acea vreme, Aurelian Mocanu, şeful Direcţiei Proiecte Speciale de la ArcelorMittal, spunea că administraţia companiei are în derulare, până în 2014, un program de măsuri pentru reducerea emisiilor de praf, prin instalarea de echipamente şi electrofiltre de desprăfuire la evacuările în atmosferă, carcasări ale utilajelor, umectarea depozitelor de materii prime etc.

A mai verificat cineva de atunci conformarea? Evident, nu. Vom afla noutăți, probabil, abia când se va declanșa o nouă procedură de infrigement din partea Comisiei Europene. Care apoi se va adresa Curţii Europene de Justiţie de unde va veni o nouă amendă de plătit de la buget. Deci tot de la noi din buzunare…

Scutire pe banii tuturor, beneficii doar pentru unii

Paradigma este din start greșită în ceea ce vrea să facă Primăria, respectiv să scutească ArcelorMittal de taxa mediu pentru a-i îndupleca să furnizeze agent termic orașului. Scutirea se referă la o taxă care merge la bugetul tuturor, inclusiuv ale celor care nu sunt conectați la sistemul centralizat sau, mai rău, au făcut eforturi financiare ca să se desprindă din acesta. Pe când beneficiarii „gestului generos” al ArcelorMittal ar fi doar cei rămași în sistem. Și actuala administrație care ar putea spera la un nou mandat, prin prisma alegerilor de anul viitor.

Dar de ce să dăm de la toți doar pentru unii? Sau, am putea face altfel. Cele 8 milioane de lei/1,7 milioane de euro plătite anual de combinat cu titlu de taxă de poluare împărțite la cele vreo 100 de mii de locuințe ale Galațiului înseamnă cam 80 de lei/17 euro de fiecare. Ce-ar zice Primăria și onor Marius Stan să-i scutească de suma asta pe cei care nu vor mai beneficia de agentul termic din sistemul centralizat? Evident, este o sumă neglijabilă în multitudinea de taxe și impozite locale, dar vă garantez că reducerea n-ar fi acceptată în ruptul capului.

P1100271

Iar acest troc de prost gust, gigacalorii pe bani contra noxe moacă, se va petrece în condițiile în care, numai prin cele în jur de 5000 de autoturisme înmatriculate anual, gălățenii contribuie la bugetul de mediu aproape cât două combinate. La un timbru de mediu… mediu de peste 600 de euro per vehicul, cât dau statisticile, rezultă peste 3 milioane de euro anual. Fără a mai socoti banii plătiți în mod constant prin taxa de mediu inclusă în prețul benzinei. Și cu atât mai puțin banii plătiți prin certificate verzi, pe factura de energie, pentru ca șmecheri gen AMG și Alro să beneficieze de un kilowatt ieftin, ca niciunde în Europa.

, , , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply