FOTO-VIDEO Examenul în faţa votanţilor nu se dă după copiuţe!

20 noiembrie 2014

ANTIpatia, ANTIteza, ANTItudinea, Politic, Strada

Ca unul care am fost la faţa locului, chiar şi apărat de distanţa şi imparţialitatea obiectivului camerei de filmat, pot să garantez pentru câteva detalii.

Mitingurile din vinerea de 14 noimebrie, cu două zile înainte de turul 2 al prezidenţialelor, au semănat între ele precum autenticul şi plagiatul. Sau originalul şi copia. Chinezească, evident.

Tinerii cu stele-n frunte

Între cele două marșuri, diferența a fost ca între un manuscris literar și un plagiat. Ca între un lucru bine făcut și o chinezărie.

S-au pus în fruntea așa-zișilor „pontiști” niște inși acuzați că reproduceau (plagiau?) spusele oamenilor în note informative și unul acuzat de „contrafacere” a limbii române cu limbile de la „cias”.

MitingPSD MitingPSD4 MitingPSD2

Cum vine asta, să pui în fruntea unor tineri, exponenți ai progresului se înțelege, personaje precum Florin Pãslaru, Nicolae Bacalbașa sau Marius Mărgărit?

Practic, organizatorii mitingului de susţinere a lui Ponta s-au trădat încă din modul în care s-au aliniat la startul marşului. În loc să fi organizat toată acţiunea ăn forţă, dar cu discreţie, să stea mai în spate cum se spune, au ţinut să-şi arate făţiş adeziunea faţă de „mult iubitul conducător”. De parcă se îndoia cineva de asta… Sau poate chiar era nevoie de un sprijin declarat, ferm. Poate era cerut chiar de la „centru”, mai ştii…

MitingPSD3(Foto: Bogdan Codrescu, Viaţa liberă)

Cum au plagiat politrucii civismul

Dar cea mai mare discrepanţă a fost între mesajele celor două tabere şi modul în care s-au exprimat ele.

P1070989 P1070993 P1070992

Unii au venit cu pancarte scrise cu mâna lor, care mai strâmbe, care mai spălăcite – alţii au venit cu bannere scoase la firmă de panotaj, pancarte imprimate, toate în aceeaşi culoare, poze cu ponta frumos încadrate de mesaj, veste de campanie în trei culori… Organizare şi fonduri, nu glumă.

Unii au venit cu îndemnuri la vot, cereri pentru respectarea dreptului fundamental la vot şi avertismente la adresa cumpărării votului – alţii au scandat numele candidatului lor şi atât. Unii au venit cu inspiraţia de-acasă, alţii au fost „inspiraţi” de la partid.

P1070995

Adică s-au adunat „trupe” de la trei partide (PSD+PC+UNPR) doar ca să sublinieze ceea ce se poate face simplu, prin vot? Nimic despre restul cetăţenilor în ansamblu, nimic despre respectarea drepturilor acestora, nicio nemulţumire în general, în plan social?

„De la Revoluţie n-am mai auzit să fie vreo demonstraţie la noi în cartier!”

Inclusiv traseele, mai mult sau mai puţin întâmplător, au contat pentru modul în care mesajele manifestanţilor şi-au găsit locul în conştiinţa votanţilor de duminică.

Simpatizanţii puterii au defilat prin centru, cu un punct culminant al scandărilor în faţa Prefecturii. Susţinătorii lui Iohannis, dar şi ai votului diasporei, sancţionării cumpărării voturilor etc. au defilat prin cartierele muncitoreşti – după cum ne-au confirmat uimiţi rezidenţi din zonă – până la intersecţia către Combinat. Care credeţi că s-au făcut mai bine auziţi în condiţiile în care presa a reflectat ambele tabere în aceeaşi măsură?…

, , , , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply