Profesorilor de la TRANSURB li s-a urât cu binele?

1 aprilie 2014

Administrație, ANTItudinea

Sincer, nu înțeleg cât de inconștient poți fi să faci grevă pentru măriri salariale când, la program normal de 170-190 de ore pe lună, pleci totuși acasă cu 1300-1400 de lei net lunar. Iar asta ca angajat cu studii medii al unei firme de stat medii, dar într-un oraș sărac.

Șoferi rupți de realitate

07-greva-spontana-transurb-galati_89e2367773

Am înțeles că, în principal. șoferii TRANSURB sunt nemultumiți de orele în care trebuie să se ducă acasă între cursele convenție de dimineață și cele efectuate la prânz fără ca acestea să le mai fie socotite ca ore suplimentare. Iar astfel nu mai ajung la aproape de 2000 de lei net lunar. Și am mai înțeles că vor neapărat s-o schimbe pe directoarea Totolici, dar un nume sau altul mi se par irelevante în fața unor concepte și măsuri de management, deci nu voi comenta această doleanță a lor ce mi se pare absurdă.

Pe de altă parte, i-aș întreba pe acești șoferi: știți cât câștigă învățătoarea sau profesorul care vă fac copiii oameni? Păi, abia un profesor cu gradul I, maximul în preuniversitar, ia cât un șofer! Dar cât are asistenta care vă face fișa medicală periodică știți? Dar cei pe care îi transportați zilnic, pe bază de bilet, abonament, dar și din taxe și impozite „scurse” în subvenția de la Consiliul Local, știți cât au? Dar un șofer de tir interjudețean știți că abia ia 1500-2000 de lei net și îl aleargă patronii de-i pârâie tahograful?

Că ăia care câștigă mai mult decât un șofer Transurb merg cu mașina personală, logic!…

Mai mult, mă întreb încă o dată cât de inconștienți pot fi șoferii TRANSURB știind că, pe piața locală a muncii, se mai află cel puțin înc-o dată pe-atâția șoferi cu D, categoria de autobuz, care poate ar vrea sa le ia locul. Cum care? Cei de pe microbuzele private. Ia spuneți, domnilor, v-ar plăcea să treceți la volanele de stat?

Subvenție dubios de ineficientă

646x404

E drept, statul român e foarte nedrept în a-și remunera angajații, de aceea nici până astăzi nu s-a introdus grila unică, să nu care cumva să existe o scară clară a valorii…

Dar pun aceste întrebări fiindcă, raportând la salariul mediu pe țară (inclusiv din mediul privat, inclusiv din București, inclusiv din multinaționale!) rezultă că șoferii Transurb Galati au undeva puțin sub acesta. Sau undeva puțin sub două salarii minime. Și asta într-un oraș în care muncipalitatea nu este capabilă să asigure transport decent decât pentru jumătate din cetățeni, dar îl subvenționează precum orașele care pot să le asigure gratuit aproape tuturor!…

Spre comparație, să luăm exemplul Timișoarei, oraș cu aproape 250 de mii de locuitori. Acolo, municipalitatea asigură TOT transportul în comun, nu există maxi-taxi. Toți cetățenii cu venituri sub 2.000 de lei au gratuitate iar subvenția edililor este de 55 de milioane de lei pe an. La Galați, la 220 de mii de locuitori, municipalitatea asigură doar vreo 60% din nevoi, transportul nu e gratuit dar subvenția ajunge la 30 de milioane pe an.

Cine se folosește de șoferii TRANSURB?

transport-galati_72131400

Sunt absolut sigur că șoferii TRANSURB sunt niște oameni inteligenți și fac aceste raționamente la îndemâna oricui. Așa încât nu-mi rămâne să cred decât că au fost încă o dată manipulați ordinar, mobilul fiind acela de a se crește cota de subvenție alocată din bugetul local dar și de a se schimba o directoare care nu mai îndeplinește anumite criterii… politice.

Dacă nu era așa, sărea conducerea să-i amenințe cu procese pentru grevă neanunțată și fără formele preliminare legale, săreau edilii să „verse” tot felul de detalii salariale și de consum care să-i discrediteze.

Pe când așa, totul pare a fi doar o înscenare în scopuri pecuniare. Pur și simplu, trebuie și mai mulți bani la bugetul operatorului public local de transport în comun. Cum au trebuit și la Drumuri și Poduri SA, cum trebuie și la Apaterm, la tot felul de companii locale ce ar sidera un economist serios numai cât le studiază organigrama…

Alegeri, afișe, deplasări, combustibil,  șoferi…

Dacă făceau grevă pentru schema de personal, îi înțelegeam. Sunt 250 de soferi, probabil încă 100 de mecanici, 100 de controlori și casierițe. Dar sunt peste 700 de angajați la Transurb! Oare vreo 200-250 de persoane ce-or fi? În afară de 10 contabili, trei juriști, cinci la resurse umane și câțiva manageri, ce fac vreo 150-200 de persoane? Îi bagă în seamă pe restul?

ultima-ora-greva-la-rat-brasov

Dacă făceau greva să se cumpere autobuze ca să se mărească parcul – și la prețuri rezonabile, cum fac transportatorii privați… ;-)  ,  dacă militau să se extindă această afacere profitabilă (de vreme ce maxi-taximetriștii nu mor de foame), să nu se mai tot desființeze linii, inclusiv de tramvai, iarăși îi înțelegeam.

Dar am impresia că aici e vorba doar de bani in interesul meschin, individual. Iar de această lăcomie se folosesc cei care vor să cheltuie fără număr din banul public, scoțându-l din „raza” bugetului controlat de consilieri și deversându-l pe sub birourile unei companii la fel de transparente precum cea de termoficare, cea de apă, cea de gospodărire urbană etc.

Căci, vorb-aia: de unde nu-i, nici dracu’ n-are ce să fure, la o adică!…

, , , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply