Rarae aves sau doar niște papagali ne conduc?

[RÁRA ÁVIS = raritate; om scump la vedere. (< lat. rara avis, pasăre rară); plural: rarae aves ]

Unul dintre cele mai des servite argumente când vine vorba de contestarea actualilor conducători este imposibilitatea substituirii lor cu cineva sau măcar ceva mai bun. Dacă îi asculţi pe apărătorii lor, suspect de devotaţi, argumentul „n-avem pe altcineva bun” îl vei auzi cel mai des. Ca şi cum am fi căutat.

Evident, cum discuţiile cele mai frecvente le suscită catastrofala administrare a oraşului, argumentul „neînlocuibilului” se referă aproape exclusiv la persoana primarului. Şi, aproape de fiecare dată, primul lucru care-mi vine în minte este celebra replică „e plin cimitirul de oameni de neînlocuit”.Mai ţineţi minte că unii se făleau şi pe cruce cum i-au pus ei cruce dezvoltării oraşului?

mandat-nicolaeMonumentul funerar comandat de Dumitru Nicolae în 2007, indiciul de la care gălățenii au sperat că vor scăpa mai curând… Foto: Gândul

Dacă e să fim totuşi serioşi, susţinătorii  lui Marius Stan au într-un fel dreptate. Nu putem găsi altul mai bun! La cum funcţionează Primăria,  cu siguranţăn cel puţin în această instituţie nu găsim…

Citeşte şi CUM A AJUNS MARIUS STAN SĂ FIE COMPARAT CU CEAUŞESCU

Cine scuipă la urmă, cică a pupat din convingere…

Da, ştiu, iar nu m-am putut abţine de la glume. Iar am uitat că cei care râd la urmă râd mai bine…

Dar nici nu mă pot abţine să nu-mi amintesc cum, pe vremuri, am avut un articol oprit de la publicare fiindcă „dădea” într-un mare „specialist” teleportat politic  de la panificaţie direct la  educaţie. Proprietarul publicaţiei îmi reproşa că am ceva cu personajul, fiindcă şi eu am lucrat în domeniu şi am avut nişte fricţiuni cu respectivul deşi, în ce scrisesem, nu exista nici măcar o tangenţă minimă cu problema mea. Era, pur şi simplu,  o problemă de interes general.

După juma’ de oră de contre, pus la colţ de argumente incontestabile, fostul meu amic mă lasă mut: „Bun. Şi, dacă îl dăm jos pe ăsta, pe cine mai punem în loc?”… Inutil să mai spun că astăzi îl scuipă pe fostul său idol pe oriunde îl prinde, din orice motiv. Și, cel mai important, cu aceeaşi gură…

stanEste incredibil cât de jos(nic) se pot unii coborî în plecăciuni…

Schimbăm aleşii sau alegătorii?

De fapt, avem de-a face doar cu o speculaţie ordinară când vorbim despre argumentul neînlocuibilului cu o aură de martir ce se sacrifică rezistând în post.

Să luăm cazul concret al primarului Stan.  Cu ce este el mai bun decât Durbacă, cel căruia i-au crescut averile familiei, dar oraşul măcar avea utilităţi şi i se refăcea infrastructura rutieră suficient de bine cât să reziste acceptabil până în ziua de azi (Domnească, Brăilei, Siderurgiştilor, centură etc.)? Cu ce este mai bun decât Nicolae, în vremea căruia nu s-a făcut mare lucru, dar cel puţin ne-a lăsat fără datorii majore, ba şi cu arborii la locul lor, măcar cei scăpaţi din drujbele lui Drujbacă? E cumva mai bun fiindcă a cheltuit pe chermeze publice, în trei ani, cât n-a cheltuit altul în trei mandate? Sau că a scumpit achiziţiile publice de mult mai multe ori decât le-au mărit cei de dinaintea lui salariile boşilor din Primărie? Ori poate fiindcă a reuşit să acopere cu audituri sau falimente tot ce se aşteptau cetăţenii să descopere din mandatele precedente?

Când vi se mai spune că n-am găsi altul mai bun, întrebaţi doar atât: dar am căutat? Mai mult de ingineri dubioşi, specializaţi în dat cu var, cu jula prin conturile firmei de stat sau cu şutul în minge, am votat vreodată? Şi-au căutat gălăţenii vreodată un  profesor, un doctor, un arhitect, un avocat, un intelectual adevărat, moral, responsabil care să-i conducă? Poate că nu-mi amintesc eu…

Şi să nu mi-o serviţi pe aia cu priceprea administrativă, fiindcă oricum oraşul este condus de city manager, dar după cum i se dictează în cască…

Dar să-i dăm poporului ce-i al… Cezarului. Ca să fim corecţi, există totuşi şi neînlocuibili. Dar aceia nu sunt de acea parte a gardului unde le place unora să se gudure. Ci dincoace. Aleşii pot fi înlocuiţi oricând sau măcat o dată la patru ani. Cetăţenii niciodată. Nemulţumiţi de gălăţeni, de ce nu se duc aleşii noştri să primărească, să prezideze sau să directorească peste luxemburghezi, groelandezi sau măcar papuaşi? Oare acolo, dacă totuşi s-ar păcăli şi i-ar alege, i-ar suporta careva?…

, , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply