Sprijiniți de Guvern, ArcelorMittal amână dezamorsarea bombei ecologice de la Galați

25 iulie 2013

ANTItudinea

Conducerea ArcelorMittal Galaţi a reuşit să obţină prelungirea termenului de ecologizare a haldei de zgură cu încă zece ani, în condiţiile în care precedentul termen era anul 2014, conform Vieții libere. „Ecologizare” este termenul folosit astăzi în comunicatele oficiale. Sintetizând alte rapoarte oficiale, tot în presa locală, a fost calificată drept o „bombă cu ceas”, ca în Adevărul.

Rapoarte îngropate

În lipsa oricăror date noi făcute publice, este incer dacă situația haldei de zgură a cunoscut vreo schimbare în bine în ultimii patru ani. Să ne reamintim rezultatele măsurătorilor efectuate în 2009 la Colectoarele nr. 8 şi cel de şlam – situate chiar lângă halda de zgură – şi comunicate Gărzii Naţionale de Mediu din partea instituţiilor locale de mediu din Galaţi, într-un raport comun cu nr. 1433 din 23 iunie 2009, după cum relata Adevărul:

– Cianuri – 0,392 mg/litru, faţă de un maxim admis de 0,05 mg/litru (depăşire de 850 la sută!);
– Nitraţi – 16,12 mg/litru faţă de un maxim de 15 mg/l;
– Fenoli – 0,112 mg/l în loc de 0,1 mg/l;
– Plumb – 0,0161 mg/l, faţă de max. 0,001 mg/l.

Pe lângă cifrele neliniștitoare de mai sus, e de reținut ce mai remarca Adevărul în articolul din 17 septembrie 2009: “Grav este că halda e în continuare instabilă. E o bombă cu ceas. Chiar dacă depunerea deşeurilor la haldă este, cel puţin teoretic, oprită, muntele de deşeuri este scormonit în continuare de sute de utilaje: căutătorii de fier vechi.” Care nu mereu au o soartă fericită, după cum se poate vedea în fotografia de mai jos, ilustrând un accident din halda ArcelorMittal de la Hunedoara.

Milioane dezgropate

Mărioara Gătej

Mai mult, în decembrie 2012, Marioara Gatej, comisar șef la Comisariatul Gărzii de Mediu Galați decalara, citată de EcoMagazin, că:

în ceea ce priveste respectarea măsurilor din planul de conformare, situația este neclara. Și asta pentru că unele măsuri erau îndeplinite, iar altele nu. La noi nu a ajuns încă autorizația integrată de mediu revizuită, motiv pentru care deocamdată noi nu știm dacă ArcelorMittal este în termen sau nu. Dacă, după ce vom avea acces la acest document vom constata că sunt măsuri la care nu s-a solicitat decalarea termenului și nici nu au fost finalizate pană la data stabilită inițial în autorizația integrată de mediu, atunci vom stabili și sancțiunile conform legii.

Carmen Sandu

Tot în Viața liberă, Carmen Sandu, şefa Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului și fost Account Manager la Vânzări Interne în cadrul ArcelorMittal, declară:

Știm cu toții că halda de zgură reprezintă o adevărată mină de aur. Acolo erau două varianate: să se acopere cu pământ şi să se planteze copăcei sau să fie în continuare exploatată, sub controlul organizaţiilor de mediu. S-a agreat această a doua variantă inclusiv de către autorităţile centrale.

Prin urmare, se poate deduce că, neputând să dea energie mai ieftină, guvernul Ponta a făcut rabat la condițiile de protecția mediului, implicit la sănătatea localnicilor.

morti halda

În ce privește “controlul organizațiilor de mediu”, se poate observa că nici organele statului nu au mai dat publicității alte analize din 2009 încoace. Deci e greu de presupus că vreo organizație de mediu independentă sau vreun alt ONG de profil va intra în perimetrul haldei, păzit aproape militarizat de Security WBC, și va preleva mostre pentru evidențierea conținuturilor de substanțe toxice.

Mai mult, însuși directorul ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, rezumă considerațiile pur financiare care au stat la baza decalării cu încă zece ani a ecologizării haldei:

Bruno Ribo

Bruno Ribo

Important pentru noi este fierul vechi, care este amestecat cu zgura. Folosim acest fier vechi în loc să cumpărăm minereu de fier proaspăt, lucru care înseamnă o economie pentru noi. (…) Preţul fierului vechi din haldă reprezintă cam 20 – 30 la sută din preţul fierului cumpărat de pe piaţă, pentru că e aici, nu trebuie să cheltuim pentru a-l aduce din altă parte. (…) Pentru noi, valoarea haldei de zgură se situează undeva la zece milioane de euro pe an.

Fix nimic dacă e să judecăm în comparație cu pierderile de 322, apoi 78 și apoi 140 de milioane de euro pe anii 2009, 2010 și respectiv 2011, conform doingbusiness.ro, și care au continuat și în 2012. Și chiar mai puțin decât nimic comparat cu sănătatea localnicilori pentru care combinatul mai reprezintă doar 6,5% din locurile de muncă, cu salarii pentru aproximativ 50% din posturi, respectiv cele de muncitori, la 80% din media Galați.

Din combinat, mină de suprafață

Într-un cuvânt, la Galați, prelungirea agoniei financiare a unei multinaționale, despre care nu se spune public câte prevederi a încălcat din contractul de privatizare, este mai importantă decât sănătatea locuitorilor și a mediului economic din zonă.

Pe de altă parte, deși este asumată exploatarea până la finalizare a haldei de zgură,

în această perioadă de zece ani să terminăm de exploatat întreaga cantitate de materiale depozitate acolo. Avem un proiect nou de exploatare, care presupune extragerea materialului feros din această zgură – (directorul pe probleme de mediu din ArcelorMittal, Vespasian Popescu)

 nu se spune nimic despre continuarea pe încă zece ani a producției de oțel.

Un scenariu posibil ar fi acela ca ArcelorMittal să-și fi asigurat prin această nouă înțelegere cu Guvernul o sursă de metal refolosibil, chiar dacă laminoarele, cele care dau produsul finit, se vor închide. Astfel, Galațiul ar putea rămâne practic o „mină de fier vechi”, mult mai ieftin decât minereul adus de pe alte continente, care să alimenteze, de exemplu, combinatul Kryvorizhstal, din Ucraina, achiziționat de Mittal în 2005 pentru 4,81 miliarde (!) de dolari.

, , , , , , , , , , , , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

Trackbacks/Pingbacks

  1. ArcelorMittal apelează la instanţă ca să cadă la mica înţelegere | Made in Galaţi - 6 august 2013

    […] bine cerneala pe o nouă facilitate acordată de guvern ArcelorMittal Galaţi, după cum scriam aici, şi conducerea multinaţionalei s-a gândit că ar fi bine să beneficieze de încă una. Şi tot […]

Leave a Reply