Tupeul de a reinventa apa caldă

Aruncarea bruscă a Galaţiului din rândul primelor zece municipii ale României în plutonul târgurilor în care până şi apa rece curge din două-n cinci robinete ridică în faţa administraţiei Stan o provocare uriaşă. Una mult mai stringentă şi capitală decât provincialisme gen aeroport, tunel pe sub Dunăre ori semaforizare cu „undă verde”.

Primarul, ca trebuie neapărat să îşi dovedească inventivitatea în a reinventa una din esenţele traiului civilizat: apa caldă. Ba poate, în curând, şi pe cea a vieţii în general  – apa rece şi potabilă.

marius-stan-aurel-vlaicu-548954

Capul neted şi apa plată

Nu în şapte zile, dar în şapte luni, Marius Stan are ocazia să-şi desfidă porecla sferică şi să probeze infinit mai multe circumvoluţiuni decât o liotă întreagă de autorităţi locale. Dar şi naţionale. Acelea care, împreună, au adus, în numai 10-15 ani, un oraş de un sfert de milion de oameni din postura de întâiul exportator al României (SIDEX, aprox. 10%) la cea de Valea Jiului II.

Fiindcă vina „secării” utilităţilor esenţiale oricărei fiinţe umane evoluată dincolo de peşteră sau bordei este una tripartită, oricât ar arunca-o unii doar în capul gălăţenilor rău-platnici. Şi autorităţile locale sunt vinovate, că au tolerat. Şi cele centrale, că au încurajat. Dovadă stau întrebările de mai jos cărora, cel puţin până acum, NU li s-a dat un răspuns clar în spaţiul public.

Lipsa unor răspunsuri la întrebările de mai jos, înaintea oricăror demersuri ce implică angajarea banului public, face diferenţa dintre bune intenţii şi tupeu. Dintre demersul feyabil, asumat şi competent viyavi de un posibil tupeu nemărginit de a mai suge nişte bani publici, indiferent de finalitate, în goana acumulărilor pe ultima sută de metri a unui mandat ratat.

FEATURE - CALDURA - GIGACALORIE

12 întrebări pentru răcorit aleşii

Cum se justifică diferenţa de aproape 50 de milioane de euro dintre cât datorează gălăţenii Apatermului şi cât pretinde Electrocentrale de la distribuitorul local de agent termic şi apă caldă?

Cât din pierderile Apaterm provin din management păgubos, achiziţii dubioase, modernizări în zone debranşate etc. şi cine este vinovat?

Cum face Apă Canal profituri halucinante cu aceiaşi clienţi rău-platnici, iar Apaterm dă faliment dator vândut?

Dacă la Apă Canal nu se ştie nici acum pe ce se fundamentează preţul de top al apei chioare, se ştie cum aproape se dubla preţul gigacaloriei de la furnizor la consumator?

După eliminarea din Sistemul Energetic Naţional şi pierderea clientului de abur tehnologic, mai este Electrocentrale viabilă doar pentru furnizarea de agent termic oraşului?

Cum de a fost ţinută în viaţă Electrocentrale, cu tot cu datoriile colosale, fix până când ArcelorMittal şi-a pus în funcţiune propria instalaţie de abur tehnologic?

Dacă la Brăila, mai disciplinată la plăţi ca Galaţiul şi contorizată individual în mare parte, CET a dat faliment, ce argument există pentru supravieţuirea Electrocentralelor?

Dacă autorităţile, cu bani de la buget, şi-au rezolvat problema încălzirii în instituţii, pe cea a contribuabililor cine şi pe ce bani o va rezolva?

Se plăteşte redevenţă anuală pentru magistralele de agent termic? Dacă da, este mai mare decât valoarea de fier vechi a acestora, împărţită în rate pe câţiva ani, astfel încât municipalitatea să le poată prelua confortabil de la creditorii Electrocentrale?

Calorgalul va continua aceeaşi politică, a branşamentului comun cu sistare aşişderea în caz de neplată? Va continua cu aceleaşi achiziţii netransparente, cu management numit politic, cu şefi gen Didi şi tot felul de sinecurişti gen purtătorul de cuvânt fără cuvânt aterizat acolo cu sprijinul primarului?

Nu cumva această resuscitare de sistem putred de falimentat nu este de fapt o mascare a eşecului care, odată recunoscut, ar pretinde scăderea categoriei de oraş, dar şi a impozitelor, numărului de posturi în administraţie etc. concomitent cu obligaţia de a acorda fonduri de sprijin pentru soluţii individuale, ca la Brăila?

Fără răspunsuri la necunoscutele de mai sus, primarul nici n-ar mai trebui să mai încerce vreo negociere cu guvernanţii, ce i ce sunt de fapt la fel de vinovaţi ca şi autorităţile locale pentru situaţia actuală. Iar prin faţa cetăţenilor bun-platnici nici să mai aibă curajul să treacă.

, , , , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

3 Responses to “Tupeul de a reinventa apa caldă”

  1. Claudiu Says:

    In fine, la un om de rand, ma asteptam sa nu stie raspunsurile, dealtfel banale si care chiar au fost prezentate de-a lungul timpului, la multe dintre intrebarile de mai sus.
    Domnule Angheluta, sunt un banal cetatean al municipiului Galati si un om preocupat de soarta noastra. In acest sens, urmaresc presa si ce informatii publice se mai dau, pe cai oficiale.
    Asadar. Diferenta aceea spusa de dvs. nu stiu cat o fi in euro dar in lei noi e de cca 150mil. Provine din penalitatile puse pe sumele care trebuiau sa vina ca subventie de la Guvern si au venit cu intarziere. Adica ceva absurd care nu trebuia sa se intample ca doar nu cetatenii sau administratia locala au fost vinovati de acea intarziere.

    Pentru intrebarea a doua sa va raspunda PSD si Cubasa & Co. Cei care au nenorocit Apaterm.

    Apa_Canal nu face profituri halucinante ci de doar 10-14%. Astea nu sunt profituri halucinante stimate domn. Profitul Apa-Canal, de fapt gradul de incasare al celor de la apa-canal este unul bun din cauza ca administratorii asociatiilor de proprietari, intai platesc salariile proprii, energia electrica, gazele, apa rece si abia la urma, ce mai ramane, daca mai ramane, ajunge la Apaterm. Asa ca din incasarile care ar fi trebuit sa mearga la Apaterm, mare parte din ele sunt la Apa-Canal.
    La Apa-Canal se stie de unde vine pretul mare al apei reci. 50% din ce se produce, se pierde sau se fura. Astfel, s-a marit pretul si din pacate tot aia cinstiti sunt pagubiti iar hotul, tot hot ramane, cu banul in buzunar. Dar na, de unde voi, ziaristii, sa stiti toate astea? Aveti si voi aceeasi valoare ca unii cetateni si politieni de prin urbe.

    Pentru restul intrebarilor, sa va raspunda cei in cauza. Dar pentru cele de mai sus, ar fi trebuit sa stiti deja raspunsul dar nu ma mira, v-am mai citit articole si sincer, sa fiu politicos, sunt „subtiri” tare de tot.
    „Succesuri”!!!

    Reply

    • Anghelos (Mihai Angheluță) Says:

      Domnule Claudiu, va multumesc pentru atentia acordata articolului. Ca cetatean simplu, trecut prin clasele primare, nu pot intelege cum penalitatile, care nu pot fi in sistemul de stat mai mari de 0,1% pe zi, deci 36,5% pe an. Deci cum ajung penalitatile mai mari decat suma datorata? Vreti sa-mi spuneti ca subventia a intarziat cu cincinalul?
      Hai sa fim seriosi. Am lucrat in privat si chiar la unul foarte profitabil, importator si distribuitor de produse cu peste 1.000 de euro pe tona. Comanda, transporta de la Constanta si livra din depozit. Nici acolo nu se ajungea la profit de 15% din cifra de afaceri. Cinstit, asemenea profituri nu se fac din simpla „dare mai departe”, daramite din prelucrare+tratare+distributie cu pierderi sau chiar furturi, cum spuneti si dvs.
      Deci, pana la proba contrarie, recte calcule contabile, inclusiv asupra constructiei pretului, in conditiile in care reteaua si investitiile apartin municipalitatii, imi sustin integral cele de mai sus. Si, dupa cum am vazut, de fiecare data cand a fost interpelat, d-l Gelu Stan a refuzat sa dea detalii asupra modului cum se construieste pretul. Pretul care este mai mare ca in Dubai si mult mai mare decat in SUA, dupa cum ati putut afla citind unul din articolele mele precedente pe aceasta tema.
      Pana atunci, salutarile mele, dar nu m-ati convins. Apropos, salutari si d-lui Stan :)

      Reply

Leave a Reply