VIDEO Dunărea, pasionații și profitorii

Zilele Dunării au fost încă un bun prilej, dacă mai era nevoie, pentru limpezirea apelor. La câte promisiuni curg pecum buturugile luate de curent, au avut și cetățenii ocazia să discearnă între apa vie a entuziasmului lor și apa tulbure gargarisită de autorități.

Impresia mea e că, de Ziua Dunării, fluviul n-a fost invitat.

ZIUA DUNARII 4

Deși i-a premiat, primarul nu s-a și urcat cu vâslașii pe scenă. S-o fi temut de… aplauze? Sursa foto: Facebook, contul lui Marius Stan

Șușe fără apă rece

Asta s-a organizat de Ziua Dunării. Nu tu o inițiativă legată de fluviu sau măcar un plan de acțiune până la anul, când iar se vor dezlega baierle bugetului pentru cheltuieli fără număr, și iar se vor organiza spectacole banale, târguti chicioase și alte manifestări culturl-sportive de umplutură.

În afară de bannerul alcătuit în grabă și expoziția de machete bisată (!) pe holul Universității „Dunărea de Jos”, neanunțată nici măcar de un banner deasupra intrării, spuneți voi, ați mai văzut ceva legat efectiv de Dunăre, care să arate clar că apa asta maiestuoasă o sărbătorim?

Se putea face o expoziție culinară cu specific sau una de unelte și bărci de pescuit (bine că s-a pescuit în prohibiție, de Ziua Scrumbiei!…); se putea inaugura repararea pontonului de ambarcațiuni mici dacă tot ne-am procopsit cu el, l-am exploatat cu taxe și n-am fost în stare nici să-l ferim de ghețuri; se putea inaugura – că tot e pe ducă baronul anti-gălățean al Brăilei, Bunea Stancu – o investiție comună pentru o alee de promenadă și fitness care să lege celedouă orașe; se putea iniția un program de punere în valoare a malului, pentru panoramă… Ehe, cu siguranță, la câte minți luminate se pretind a fi în fruntea urbei, idei mult mai bune ca ale mele s-ar putea înșira aici. Chiar și dumneavoastră, dacă vă gândiți acum când citiți, sigur vă vine cel puțin una în minte, nu?

Îngrămădite trist în cvasi-anonimat, machetele de nave au bucurat totuși ochii și inimile unor copii cu părinți mai informați

Unii fac valuri cu voluntari…

Și totuși au existat două acțiuni care au vizat apele fluviului în mod direct. Doar că ele au aparținut unor voluntari. Pe unii dintre ei, organizatorii i-au urcat și pe scenă, într-un penibil gest de imagine.

Este vorba despre câștigătorii cursei de caiace Galați-Brăila și retur. Pentru organizarea acestei și-au dat mâna Clubul de Turism montan şi nautic „Albatros” și Asociaţia MECANTURIST  în parteneriat cu Baza sportivă Imbold. Pentru unii concurenți, întrecerea însemnat și niște cheltuieli întrucât au „fost şi participanţi care au avut caiace luate de la o firmă care le închiriază” (Viața liberă). Evident, premiile pe care edilul Marius Stan le-a înmânat mândru în fața camerelor de luat vederi au fost simbolice, întrucât cursa nu era prevăzută în bugetul festivalului. Dar pasionaților de vâslit și de Dunăre în general cu siguranță nici nu le-a păsat. Ei au fost în brațele fluviului, de ziua lui, bucuroși să-și salte inimile pe valuri. Iar organizatorii i-au urcat la fel de bucuroși pe scenă, să se vadă bine în poze cum au apreciat ei navigația din tribuna de pe mal…

ZIUA DUNARII 7

Primarul premiază canotorii voluntari. Sursa foto: Viața liberă

…alții dau liber gunoierilor

O acțiune prin care s-a încercat specularea civismului cetățenilor în favoarea unei aparențe de implicare a fost cea ecologică.

Orice merge pus la grămada de încropeli festiviste, atât pentru imaginea de buni gospodari, dar și, de ce nu, pentru justificare bugetelor din diverse proiecte. Cum ar fi cel al EcoAssist care a implementat proiectul mondial Let’s Do It în România și, mai nou, și pe Dunăre. Doar că, ce s-au gândit ei, hai să curețe malul din perimetrul orașului, care ține atât de Ecosal (partea pietonală) dar și de administratorii pontoanelor, sub supravegherea Apelor Române și a Gărzii de Mediu.

Unii au vrut să curețe ceea ce cu adevărat e cam fără stăpân, adică malurile din afara orașului. Cum a fost Ana Elisabeta, bloggerița de pe „Între noi fie vorba”. Evident că a fost refuzată politicos și chiar invitată să nu mai participe deși apucase să se înscrie. Probabil că era vorba doar de o acțiune de imagine, de justificat un proiect, nu de o reală curățenie. Fiindcă aia este cine s-o facă, plătiți din banii noștri sau privați, IarONG-urile ar trebui să se ocupe mai întâi cu forțarea unei reacții din partea autorităților și abia apoi să pună la propriu la bătaie spinarea voluntarilor …

ZIUA DUNARII 8

Cam asta a fost atitudinea majorității gălățenilor față de Dunăre, de ziua ei, sub bagheta autorităților

Doar presa mai face galerie fluviului

Fiindcă nu atât cetățenii fac rău Dunării, cât, aproape exclusiv, conducătorii lor. Programe constând în interminabil și scupe vizite de lucru prin străinătate, strategii cu pixul pe hârtie și cu vaporașul de protocol pe apă. Proiecte în care toți banii se duc pe studii de fezabilitate, materiale promoționale, jocuri de lumini și perdele de fum. Eventual finalizate victorios cu un Muzeu al Pescuitului în… pădurea Gârboavele, cum remarca un celebru jurnalist local.

Iar peste toate, o crasă indolență, adesea dublată de complicitate, în tot ce privește reale măsuri pentru protejarea fluviului. Dacă nu știți despre ce vorbesc, priviți în filmul de mai jos cum arată Dunărea în cea mai mare parte a anului, mizeră și vai de ea, ca a nimănui. Apropo, credeți că vă poate spune cineva clar, asumat, de cine ține curățarea și întreținerea malurilor fluviului? Să zicem că pe porțiunea circumscrisă orașului se ocupă Ecosal. Și în rest, în afara orașului, după cum se întreba Ana Elisabeta? Nu că de-a lungul Falezei ar fi curat din cale-afară…

Ce vedeți mai jos sunt pontoanele unui vajnic politruc local. Care ar putea fi luat la întrebări – măcar de colegii de partid dacă nu și de cei din aparatul administrativ – despre cum vede el salubrizarea propriilor pontoane, veșnic staționate la malul gălățean, dar care par a fi înregistrate în cu totul alte porturi riverane. Oare bugetul nostru local vede ceva din taxe?… Oricum, gunoaiele din preajma lor, cum apar în cadre, au fost eliminate doar după ce și-a făcut presa gura toacă…

Vizionare și rememorare plăcută! Fiți siguri că Galațiul e un port unicat la Dunăre: niciunde pe cursul ei n-au durat sărbătorile trei zile iar gunoaiele la mal aproape două luni…

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

3 Responses to “VIDEO Dunărea, pasionații și profitorii”

  1. robert Says:

    expozitia de machete nu a fost bisata…..a fost o expozitie in care au fost prezentate navomodele rc cu vele si de viteza care nu au participat la campionatul de machete organizat cu putin timp in aceeasi locatie….data viitoare,in loc sa aruncati cu noroi informati’va.

    Reply

    • Anghelos (Mihai Angheluță) Says:

      Eu am relatat „bisarea” in functie ceea ce mi s-a spus si mie la fata locului, cand am facut pozele si am intrebat dece doar atatea machete din cate au fost la precedenta expozitie: „Atatea au mai ramas in oras, celelalte au fost duse pe la alte concursuri. Daca ne-au anuntat daca ne-au anuntat abia cu o saptamana inainte…” Evident, nu mi-am declinat calitatea, tocmai ca sa obtin un raspuns sincer, ca pentru orice vizitator… :)
      Dar, apropo de „noroi”: poate ne scoateți și pe noi din mocirla neștiinței și ne spuneți cum a sunat „comanda” de expoziție de la organizatorii festivalului – expoziție de machete navale sau expoziție de machete navale, claădiri istorice și de patriimoniu etc., cum scria în caietul de sarcini? Și dacă ne-ațida și niște indicații despre bugetul alocat,că tot încercăm de unii singuri să luăm urma cheltuielilor… Mulțumim anticipat!

      Reply

Trackbacks/Pingbacks

  1. Cât ne-a costat Ziua Dunării și de ce. Devize | Made in Galaţi - 14 iulie 2014

    […] în ce privește raportul asupra evenimentului. Asta deși, după publicarea articolelor despre fariseismul organizatorilor și cel despre încropirea festivalului, funcționarii s-ar fi agitat așa de tare, în frunte cu […]

Leave a Reply