VIDEO – Ziua Marinei a intrat la apă. Pe uscat, într-o parcare…

Micile prăpăstii de pe Faleză le-au dat mari bătăi de cap autorităților. Și s-au scărpinat printre idei până au ales să le arate gălățenilor spatele de pe un ponton. Doar că cetățenii, cu mult mai înțelepți și bine-crescuți decât cei care-i conduc, nu s-au repezit să dezlege parâmele și au făcut un lanț uman pe mal, să se vadă că sunt legați de Dunăre chiar dacă unii i-ar vrea dezrădăcinați și de cele mai importante tradiții.

CITEȘTE ȘI „UNICA ȘANSĂ: SĂ PUNEM MÂNA PE VÂSLE”

Sărbătorirea Zilei Marinei din acest an a fost și mai săracă decât anul trecut. Nu doar jocurile marinărești au lipsit din program, dar și navele militare, fumul tricolor, ba chiar și cea mai mare parte a publicului contribuabil și cu drept de vot.

 Adunarea în parcare

Ca să evite inaugurarea forțată a săpăturilor la tunelul pe sub Dunăre, edilii autoritățile au apelat la parcarea de lângă Palatul Navigației, unde actualmente funcționează firma privată NAVROM. Acolo s-a ținut prima parte a ceremoniei, restul fiind continuat pe pontonul terminalului de călători care oricum nu prea are încărcare de când a sucombat traficul de pe Dunăre.

Polițiști locali, jandarmi, personal pentru situații de urgență, soldați, fanfară și public doborâți de căldură, preoți îngăduitori dar grăbiți și ei să-și facă mai repede datoria. Prefectul a întârziat mai bine de juma de oră, dar deputatul omniprezent Pâslaru nu a fost deranjat, fiind pregătit la mânecă scurtă.

Crainicul manifestării a rămas în baza propriei amplificări vocale întrucât microfonul wireless a dat rateuri cutremurătoare de ferestre și timpane. Publicul a rămas pe mal întrucât pe terminalul de pasageri n-au avut loc decât oficialitățile.

CITEȘTE ȘI „DACĂ NU BRĂILA, ATUNCI TULCEA. DAR, MAI ÎNTÂI, MILA 23”

Pomenire în plutire

Noroc de mutarea ceremoniei pe pontonul de călători. Mai răcoare pentru oficialii îmbrăcați în costumele ce le mascau siluetele impozante, mai departe de publicul scrutător, dar și loc repaus pentru jandarmii puși să împingă mulțimea de colo-colo.

Slujba de pomentire a durat, slavă Domnului!, puțin, protopopul de Galați fiind mult mai scurt decât arhiepiscopul Dunării de Jos ce cuprinde județul Galați dar și Brăila… Bucurie pentru Marius Stan, care s-a retras la umbra camerelor pontonului, consiliera sa de imagine răcorindu-l cu asigurări verbale intens vânturate cu mâinile. Crucea azvârlită în fluviu de înaltul cleric a plutit pe după terminal, ascunsă privirilor mulțimii strânse pe mal, depărtându-se tiptil în aval către peisaje mai generoase.

Coșurile cu ofrande au fost legănate în cinstea gălățenilor „de pretutindeni”, inclusiv cei de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos, veniți la muncă în zi liberă, să prindă loc la balcon.

Defilare fără nave

Navele militare nu au mai ajuns la defilare, răpuse probabil de acciza pe combustibil. Gălățenii n-au mai văzut deci fumul colorat tricolor, mulțumindu-se cu praful în ochi din parcarea portului și cu propria imaginație în timp ce nave așe Navrom, Damen și liceului de marină defilau nevăzute pe după pontonul cu oficiali. Între mândrele ambarcațiuni anunțate cu fast, și o șalupă de 36 mp, cam cât o garsonieră… Cel mai tare s-au bucurat autoritățile când prin zonă a trecut cu treabă cargoul panamez Mary Elisabeth, defilând în sens invers și intrigat de ce îl salută atât de entuziasmat deputatul Pâslaru, de parcă ar vrea să fugă în America de Sud…

Fiindcă tot n-au putut vedea mai nimic din defilarea pe fluviu, gălățenii au putut admira defilarea soldățeilor în parcare. Un cetățean a ținut totuți să-și exprime insistent nemulțumirea, încolțindu-l pe primarul sătul de tricolor și refugiat în mijlocul uniformelor anoste ale jandarmilor.

Doar o Dacie de Constanța, insipidă, inodoră și, evident incoloră a stricat fastul micromanifestării. Deși aceasta staționa regulamentar, în parcarea portului, proprietarul a fost rugat insistent de către poliția locală s-o mute fiindcă, evident, destinația parcării a fost schimbată pentru câteva ore în platou de festivități precum, cândva, apa în vin… Doar că mașina a rămas neclintită, părăsită de grijile proprietarului său, întrucât, nu-i așa, doar nu stătea în apă…

La cât de tare s-au contractat sărbătorile de Sfânta Maria la Galați, poate că la anul vor fi suficiente bazinul Spălatei cu Polizorul și niște navomodele rămase de la Ziua Dunării. Iar peste doi ani, dacă vor rămâne la putere aceiași marinari de apă tulbure ai administrației locale, se va putea trece la o băliuță și niscaiva bărcuțe de hârtie…

Un film alert și cuprinzător pentru a ilustra în detaliu toate cele relatate mai sus