DEZAMĂGITOR: În România, DEMOCRAȚIA se DEZVAȚĂ din ȘCOLI

O mare foșgăială pseudoideologică se petrece în aceste zile pe multdisputatul subiect al alegerilor locale. Să fie primarii aleși într-un tur de scrutin sau în două? Pe lângă răspunsul imediat și de bun-simț, pe care-l poate da orice cetățean cu minimă cultură democratică, părerea experților în domeniu este mută. Din neimplicare sau din nepricepere?

Mereu am considerat  că forurile academice, fie ele instituții sau asociații de irefutabili experți în diverse domenii, ar trebui să ajute societatea să aleagă între încurcatele căi ale dezvoltării. În 1923, noua Constituție a Romîniei s-a dezbătut pornind de la 23 de prelegeri ținute de cele mai luminate minți de care dispunea regatul la acea vreme, de la Nicolae Iorga, la Dimitrie Gusti, AD Xenopol, Virgil Madgearu și Vintilă Brătianu. Atunci astăzi de ce tac profesorii?

Nu vorbim aici de lectorii de drept constituțional de la anul I Științe Economice, gen Emil Boc, care a mai dat o dată cu legea electorală de pământ. Astfel ne-am „ales” cu șefi de CJ-uri aleși într-un singur tur dar renumiţi pentru o mare majoritate de dosare penale sau  cu aproape 500 de deputați de nu mai au loc nici la balcoanele Camerei…

Foto: Viața liberă

Din pildele academicienilor – săptămâna lucrătoare cu două zile

Ne-am amintit că, de curând, deși în mult mai mică măsură decât acum patru ani, am citit despre alegerile pentru funcția de rector la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Iată, ne-am zis, un loc unde guvernanții și parlamentarii ar putea afla calea cea dreaptă.

Acum patru ani, prin redacții era vânzoleală mare. Se vehiculau diverse partide politice care s-ar afla în spatele diverșilor candidați la postul de rector. Se citau acuze la adresa unor tertipuri prestabilite de falsificare a rezultatelor reale. Se dezvoltau teorii ale conspirației contra reformatorilor ce vroiau să repună în drepturi o instituție de învățământ superior mulsă până și de supremația în domeniile tehnice, în care a fost campioană decenii de-a rândul. Oameni răi, jurnaliștii ăștia, colportează tot felul de basme cu balauri și căpcăuni…

Anul acesta s-a votat în deplină liniște. Dintr-un tur s-a decis „ecce hommo!”, pa și pusi, ura și la gară. Lin și previzibil, ca un meci cu final așteptat.

Asta înseamnă că apele s-au limpezit, „legea electorală” universitară s-a modernizat și a dus la o campanie curată, bazată pe proiecte educaționale și planuri de cercetare, învățământul s-a depolitizat și nivelul academic a prevalat. Nu?

Căutând pe site-ul universității gălățene, am găsit Metodologia internă de organizare și desfășurare a alegerilor pentru structurile și funcțiile de conducere de la nivelul facultăților și universității, 2015-2016. Găsiți mai jos un pasaj relevant din Capitolul VI, Art. 18 Alegerea rectorului, pagina 9:

„(6) Dacă la primul tur de scrutin nu se prezintă cel puțin două treimi din numărul electorilor, se organizează un al doilea tur de scrutin în termen de o săptămână.
(6) Buletinul de vot conţine numele candiaţilor la funcţia de rector în ordine alfabetică. Pentru ca votul să fie valabil, electorii aplică ştampila VOTAT în dreptul candidatului pentru care optează.
(7) Rectorul este ales dacă obţine majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate.
(8) Dacă niciun candidat nu a întrunit această majoritate, se organizează un nou tur de scrutin în termen de două zile lucrătoare de la comunicarea rezultatelor, la care participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.”

Dincolo de alineatele dublate, redactare impardonabilă într-un act cu putere de lege, să reflectăm la formulările de mai sus. Mai ales că universitatea gălăţeană are facultate de drept. Bănuim că profesorii de acolo s-au implicat măcar în supervizarea acestei metodologii, putând eventual să ne lumineze şi pe noi dacă simt că o luăm pe arătură.

• În „primul” alineat 6, ce se vrea? Să se reia votul pentru primul tur dacă în primul tur nu se prezintă la vot suficienți electori (minim două treimi) sau să existe suficient timp până la turul doi ca electorii să fie convinşi de importanţa votului iar rezultatele finale să fie suficient de reprezentative?
• Dacă niciun candidat nu a întrunit majoritatea simplă, cum spune alineatul 7, se organizează un nou tur de scrutin, adică turul doi, sau e vorba de un al treilea pentru situația în care primii doi clasați din turul 1 au obținut în turul 2 fix același număr de voturi (50% la 50%)?
• Dacă formularea „un al doilea tur de scrutin” din „primul” alineat 6 înseamnă fix ceea ce scrie (turul 2) și nu ce s-ar putea înțelege (reluarea turului 1), care termen se respectă între cele două tururi: săptămâna de la alineatul 6 „prim” sau cele două zile lucrătoare de la alineatul 8?
• Cumva, cum se întâmplă și la casele mai mari cu legile care se schimbă de la votare până la publicare, cineva a adăugat un alineat 6 și a uitat să renumeroteze?…

Bine că n-au mai ajuns și-n turul doi cu alegerea rectorului la Universitatea „Dunărea de Jos”! Cine știe ce lupte doctoricide mai puteau ieși… Fiindcă, vorba lui Farfuridi din O scrisoare pierdută a lui IL Caragiale, „Din această dilemă nu puteţi ieşi… Am zis!” Dacă totuși credeți că puteți, dați-le un sfat și celor din fruntea clasei politice. Sau mai bine nu?…