Nu-l lăsați pe campionul ratărilor să ne umple de rate!

Ce nu a reușit campionul  somnului va reuși campionul ratărilor? Va duce Galațiul îmtr-o criză financiară pe lângă cele ale investițiilor, infrastrcuturii, locurilor de muncă, culturii, spațiilor verzi și, în general, a tot ceea ce caracterizează un oraș civilizat?

Fondurile europene sunt nerambursabile dar cheltuirea lor este adesea foarte îndeaproape controlată. Ca urmare, un primar care vrea să aibă mână liberă și largă pentru favoriții săi are doar două soluții de finanțare: bugetul și creditele bancare. Primul este cam la limită vizavi de cheltuieli. Când nu e așa, are grijă Bucureștiul să- l ajusteze, ca să țină primarii cu mâna-ntinsă.

Creditul bancar, în schimb, e trai-nineacă. Contractezi și cheltui azi, iar bieții contribuabili plătesc de mâine, eventual și dimpreună cu adversarul tău politic dacă au proasta idee să nu te mai aleagă primar.

PrimarulMS

Noul Galați are străzile vraiște din vechea administrație

Conform datelor strânse sârguincios pe Forumul Gălățenilor, și Dumitru NIcolae s-a împrumutat la vremea lui. E drept, după ce s-a gândit cale de vreo două mandate și jumătate… Un credit de 61 de milioane de lei a fost motivat cu asfaltarea unor străzi care au trecut prin chinurile ISPA. Ulterior, s-au avansat și străzi mai vechi sau mai recente, apărute ca urmare a dezvoltării cartierului eclusivist Traian Nord.

Cele 29 de străzi menționate inițial: Albatrosului, Aleea Pieţei, I.L. Caragiale, Columb, Instrucţiei, Lugoj, Lupeni, Plantelor, Romulus, Gamulea, Alexandru cel Bun, Bucovinei, Florilor, Meseriaşilor, Parcului, Lozoveni, dr. T. Neculuţă, Afinului, Bourului, Brateş, Tudor Vladimirescu, Clăbucet, Bucureştii Noi, Nicolae Bălcescu, bd. Marii Uniri, Basarabiei, Gării, drum Uzina de Apă nr. 2, drum acces trecere bac (bd. Marii Uniri – Faleza Dunării).

Străzile din Traian Nord: Libelulei, Dropiei, Răchitei, Graurului, Căprioarei, Sulfinei, Privighetorii, Zambilelor, Tufănelelor, Aleea Traian Nord. Pentru contrapondere, probabil, au fostbăgate la înaintare și străzi din Valea Oraşului: Gloriei, Sculpturii, Canalului, Vidra, Daciei, Săliştei, Sulinei, Ghecet, Elicei.

De asemenea, cireașă pe tort, erau planificate și strada Traian, între Brăilei şi Metro, dar și Ana Ipătescu, pe o distanţă de 1,2 km.

Au trecut trei ani de-atunci, s-a schimbat și Galațiul, cică într-unul nou, dar știți și voi foarte bine ce s-a făcut. Ana Ipătescu zace neterminată, de Traian abia s-au apucat, dar Traian Nord, cartierul bogătașilor s-a gătat, de bine de rău. Valea săracilor Orașului ba…

Ana IpatescuFoto: Viața liberă

 Credit „acoperit”

În 2011, BRD – Societe Generale nu a fost adusă de mânuță de către fostul primar, ci a câștigat la LICITAȚIE dreptul de a acorda un credit municipalităţii.

Mai mult, la finalizarea acesteia, Nicușor Ciumacenco preciza: „Contractul de împrumut VA FI SUPUS LA VOT (s.m.) în şedinţa Consiliului Local din data de 28 iulie”. Tot el confirma că a existat mai mult de o ofertă: „alături de BRD, la licitaţie au participat BCR şi Raiffeisen Bank”.

Sub fostul liberal Stan, consilierii s-au simțit suficient de liberi încât să-i dea acestuia mână liberă să „negocieze şi să semneze, în numele şi pe seama municipiului Galaţi” un ditamai contractul de 100 de milioane de lei cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, bancă deținută majoritar de SUA, în ciuda numelui ce induce în eroare.

La începutul acestui an, Consiliul Local dezbătea dacă banii ar trebui cheltuiţi pentru investiţii în infrastructură sau se vor duce și pe „consumabile”, în speță 14 troleibuze pentru Transurb.

Consilierul PDL Mihai Alin detalia la acea vreme:

„banii vor fi folosiţi pentru achiziţionarea unui număr de 14 troleibuze precum şi pentru reparaţia unor străzi. Este adevărat că reparaţia străzilor nu reprezintă o investiţie în adevăratul sens al cuvântului, eu aş fi optat pentru efectuarea lucrărilor măcar pe o parte a centurii Galaţiului sau pentru achiziţionarea unei părţi a sistemului de ticketing”,

insistând inclusiv pe lupta împotriva evaziuniifiscale din domeniu odată cu implementarea noului sistem.

Traian LucrariFoto: transportlocalgalati.blogspot.com

Toate bune și frumoase, numai că „evazivă” este din start modalitatea de cheltuire a banului public, fie el și obținut prin împrumut. Spre exemplu, experţii BERD au cerut majorarea valorii investiţiilor, considerând că sumele propuse sunt prea mici.  Evident! Banca are interesul să dea cu împrumut cât mai mult fiindcă și dobânda, ce să vezi?, e proporțională cu ratele. Doar că, de câțiva ani, în România s-u elaborat niște stndarde de cost. Or fi investițiile programate pentru noul împrumut la acele standarde? Or fi sub acelea și banca a observat diferența?…

Dar despre „interesele” băncii, ale primarului, standarde de cost umflat și proceduri cu buza aidoma vom discuta într-un episod viitor, cât de curând. Mai ales că și Marius Stan pare foarte grăbit să pună mâna pe bani și, dacă e nevoie, chiar forțând-o pe cea a consilierilor.

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply