Cu batista pe țevile APATERM, Marius Stan vorbește de „nesimțiți” chiar în Primăria pe care o conduce!

Admonestaţi de cetăţeni în criza căldurii, conducătorii oraşului, în frunte cu primarul şi prin vocea lui, îi acuza pe cetăţeni de nesimţire. Cică din cauza „nesimţiţilor” de rău-platnici s-a prăbuşit sistemul.

Nimic însă despre „amănuntul” că datoriile cetăţenilor, fie ele şi plătite de mâine, în integralitate, nu acoperă nici jumătate din cele ale termoficării către electrocentrale. Şi nimic despre pierderile colosale ale distribuitorului de agent termic, nimic despre managementul defectuos, dar, mai ales, nimic despre lipsa oricărui control al edililor vizavi de o societate deţinută 100% de Consiliul Local şi care, vizibil, a sifonat ani de-a rândul, mandate întregi, banul public.

Uite cine vorbeşte sau tace aprobator

Lăsat în offside de propria-i declaraţie de avere, din care reiese clar cam câtă cârciumă poseda propria-i soţie la momentul când aburea senin presa, alesul urbei nu ascunde îndărătul vorbelor prost alese doar această ipocrizie. Dar şi un şir de personaje cu figuri de tristă (re)amintire ce îl aprobă tacit.

Mai precis, un viceprimar care are la activ şi un mandat ca city-manager cu eşecuri răsunătoare precum găleţile de „arginţi” deversate fără număr într-un parc industrial unde nici iarba nu creşte.

Un alt viceprimar, cu donaţii consistente pe la ce partid îi oferă şi lui un post de consilier acolo, post pe care însă degrabă şi laş se pregătea să-l părăsească de parcă încrederea alegăturilor ar fi doar o monedă de schimb.

Viceprimarii au albit de-atâta privit în jur, să nu vină careva să-i întrebe de banii noștri. Foto: Ionatan Ţuţu

În capătul mesei, acela de lângă uşa pe care abia a intrat direct de la intercity-ul de Bucureşti „băi nene”, plin de ifosele experienţei de la „centru” şi vizionarismului dinafara fişei postului, un city-manager…  Vlaicu „pictează” tuneluri grandioase pe pereţi albaştri ca Dunărea în timp ce strada ce-i poartă numele, nefastă coincidenţă, se surpă la lumina zilei. Iar relaţia cu furnizorii de utilităţi locale – altă sarcină a administratorului public conform legislaţiei – e mai tenebroasă decât întunericul din miez de noapte fără lună.

De asemenea figuri cu aere de figuranţi se înconjoară ilustrul fotbalist acre mai nou dă cu piciorul întregii sale cariere atunci când îşi face nesimţiţi fix alegătorii în fruntea cărora a fost ales şi a ales să se aşeze.

Delăsarea şi complicitatea sunt, de fapt, la ele acasă

Primarul şi-a pregătit însă bine momentul cân să arunce cu noroi în concetăţeni. Cu aproape o lună înainte de a-i „nesimţi” pe aceştia, anunţase în plină şedinţă de Consiliu Local că a „făcut adrese către organele abilitate, să cerceteze ce s-a întâmplat de-a lungul anilor la Apaterm, pentru că noi nu suntem organ de anchetă. Şi cine a greşit până am venit noi, să dea socoteală! Cine e vinovat şi cine nu să stabilească cine trebuie”.

După cum şi „nesimţiţii” de concetăţeni pot simţi astăzi, nimic nu s-a întâmplat după războinica declaraţie a primarului ratărilor la vinclul tocului uşii. Aia prin care ar trebui să intre mereu cu respect în biroul plătit şi respectat de contribuabili. Nici n-a catadicsit să vină şi să spună dacă a primit măcar un număr de înregistrare de la parchetul ăla la care s-a dus cu plângerea. Asta în cazul în care n-o fi propriul lui parchet din sufragerie.

Avem motive să ne îndoim că totul n-a fost decât o fumigenă a lui Marius Stan? Evident, da. Mai ţineţi minte neregulile grave descoperite la Cantina de Ajutor Social imediat după venirea s-a la Primărie? Cu acel domn, Sterică Croitoru, căruia i-a fost târnosit public (re)numele şi tras sacunul directorial de sub şezut în favoarea actualului coleg de UNPR, Picu Roman? Dar de plânegerea penală făcută, chipurile, atunci aţi mai auzit ceva? Și asta s-a petrecut acum doi ani, nu cu două luni în urmă, când în sfârșit a realizat și primarul că ceva e putred de ruginit în conductele APATERM…

Dar, vă garantăm, nici n-o să aflați unde sunt banii noștri. Ce să știe o instituţie care, luată la bani mărunţi, nici control financiar intern nu credem să aibă, după ce l-a desfiinţat vicele Ciumacenco. Şi, dacă s-o fi reînfiinţat şi nu ştim noi, pariem că e doar un nume pe uşa unui birou gol…

Marius Stan şi junele Aurel Vlaicu, un personaj ce pare că stă în Galaţi fiindcă primul îi dă casă, masă etc. şi oricum nu mai găsea vreo altă partidă valabilă  prin Bucureşti cu figura asta de provincial. Foto: Impact-Est

Liberoul… ex-liberal înjură arbitrul?

Marius Stan nu este omul şi cu atât mai puţin primarul care să-şi facă ordine în propria-i ogradă. Cel mult poate mima un fault din partea celor care-i sunt împotrivă, mai nou – cea mai mare parte a cetăţenilor şi a politrucilor foşti sau actuali parteneri – în speranţa că va primi vreo lovitură de pedeapsă moacă, să marcheze şi el măcar un punct serios în viaţă.

Cine ar putea crede că primarul – așa cum își prezintă el argumentele în diferite discuții importante pentru oraș, așa cum a fost el ignorat sau chiar luat la trei-păzește după cele câteva întrebări pe care a îndrăznit să le pună despre nefăcutele de dinaintea mandatului său – ar fi capabil de vreo logică cât de cât articulată. Chiar și la simpla citire a unui tabel cu cifre înșiruite logic, are cineva convingerea că Marius Stan le-ar pricepe, darămite să le mai și verifice? Dacă da, atunci de ce nu a dat de urma niciunui tun dintre ruinele lăsate în administrația locală de cei dinaintea sa? Că doar nu îndrăznește cineva să creadă că idolul ultrașilor roș-alb*albaștri ar fi, doamne ferește!, vreun complice mizeriilor petrecute în vremurile lui Durbacă-Nicolae, nu?…

Marius Stan, cu profilul distins al lui Durbacă și vioiciunea în mișcări a lui Nicolae. Foto: Viața liberă

O regulă de bază uită fostul fundaş central, ulterior libero… liberal – pe arbitru nu ai voie nici măcar să-l suspectezi de rea-credinţă, darămite să-l mai şi înjuri. Cu poziţionarea în teren şi (re)cunoaşterea liberului-arbitru-alegător, în ciuda a hăt ani petrecuţi pe terenul politicii, jucătorul de divizia sătească Marius Stan încă are mari probleme. De fapt, o singură problemă esențială – un cartonaș roșu și mare pe care se tot face că nu-l vede, gudurându-se insistent să mai joace încă o repriză deși meciul e pierdut de mult, la un scor-fluviu de nici Dunărea nu-l mai spală…