DE LA OBRAZ! ►Accidentul lui CONDREA CONTRAZICE legile MECANICII. Inclusiv celei AUTO…

Acum trei zile (luni, 23 mai), când am privit cu atenţie aşa-zisele imagini luate de pe camere de supraveghere care cică ar fi surprins în trecere maşina lui Condrea, mi-am dat seama că oamenii sunt uşor de dus de nas. Sub imperiul evenimentelor, se aprind uşor în supoziţii, scenarii şi comentarii fără să privească atent la… detalii.

Am sesizat atunci, pe unde am putut posta comentarii (radu-tudor.ro, Curierul Naţional, Romania TV, Ştiri pe surse, Fluierul etc.), că este vorba de o altă maşină decât cea din accident. Şi am văzut că, până seara, diferenţa dintre un Opel Astra generaţia H şi o Astra J a devenit subiect, adăugându-se la lista de mari suspiciuni cu care ar trebui tratat „decesul” celui ce se încearcă a fi scos ţap ispăşitor, unic vinovat de un sistem bolnav.

Iată motive argumentate vizual pentru care cred că accidentul lui Condrea este unul contrafăcut. Sau cel puțin aşa îl văd eu, de la depărtare de mai multe poște. Dar sunt sigur că în în special în redacţii, cu filmări şi poze de la faţa locului, mulţi ar putea observa detalii pe care toată lumea le-a avut sub ochi dar fără să le vadă…

Un decor ciudat şi intrări în scenă desincronizate

La locul accidentului, primele imagini sunt cele în care maşina lui Condrea apare cu roţile în sus. La scurt timp a fost repusă în poziție normală în vederea tractării. Dar, mai întâi de toate n-ar fi trebuit făcut asta pentru a se elibera corpul şoferului asupra căruia se pretinde că s-au încercat manevre iniţiale de resuscitare?

La majoritatea covârşitoare a accidentelor, ordinea de sosire este poliţia (autoturism cu sirenă şi girofar), descarcerea şi/sau ambulanţa (autospeciale cu girofare şi sirene), presa (autoturisme simple dar cu şoferi experimentaţi în a se strecura prin trafic), tractarea auto (autocamion, fără sirene, greoi şi cui şoferi care nu stau călare pe telefon, ca ambulanţierii sau pompierii).

În imaginile de mai jos, observăm tractările auto prezente deja la faţa locului, înainte de a fi repusă pe roţi maşina lui Condrea. Deci înainte ca salvatorii să încerce resuscitarea accidentatului? Oare au ajuns tractările înaintea salvării? Şi dacă da, cum?

Mai mult, se observă lucrătoare de la Salubritate (a se vedea pantalonii verzi închis, cu dungi reflectorizante, dar şi mănuşile). La noi, în provincie, gunoierii nu lucrează detaşaţi pe câmp şi nici măcar nu au program duminica dup-amiaza, să apară hop-ţop din senin pe la locul unui accident! N-o fi așa și între Buftea și Corbeanca?…

Şi, fiindcă tot veni vorba de curăţenie, numai cine nu şi-a schimbat măcar o dată uleiul sau antigelul nu ştie cât  de tare se împrăştie lichidele astea buclucaşe, de zici că sar din arteziană, nu curg din motor.

Or, ce să vezi, la rădăcina unui copac în care maşina s-a izbit cu faţa de s-a dezintegrat în bucăţi atât pe stânga (pe şosea), dar şi pe dreapta e curăţenie de zici c-au spălat cu dezinfectante adevărate. Iar la cel de-al doilea copac sunt urme de negru de fum (de la capsa pirotehnică a airbagului?) și poate, cu îngăduință, ceva urme de lichide scurse. Dar cine bagă mâna-n spirt c-așa-i? Sau s-or fi zvântat uleiurile şi antigelul în doar câteva minute?…

Mai mult, din tot ce s-a relatat până acum, reiese că accidentul s-a petrecut între 18.30 şi 18.45. Martorii susţin că au venit imediat la faţa locului, încă mai săreau bucăţi din maşină, ieşea fum, actele se rostogoleau prin iarbă etc. Atunci cum de s-a sunat la Ambulanţă abia la 18:58? Iată ce relatează însăşi Alice Grasu, şefa SAMB: „Apelul a fost făcut la ora 18.58 (…) Nu a fost nevoie de descarcerare pentru că maşina era distrusă şi pacientul era în afara maşinii” – click pe imaginea de mai jos pentru videoul Antenei 3, sec. 18 – 48.

Dinamica ciocnirii corpurilor cu figuri de Buftea

Dincolo de faptul că General Motors ar trebui să-şi facă probleme la cum s-a dezintegrat acest Opel mai rău ca un Oltcit, însăşi localizarea pieselor dezmebrate în urma impactului/-urilor trădează „figuri de Buftea” în comportamentul acestor componente neînsufleţite.

Din urmele de pe copaci şi modul în care erau împrăştiate la faţa locului (mare parte a maşinii, motorul şi corpul şoferului către câmp, radiatorul, capota, cutia de viteze, barele de protecţie către şosea), dinamica (sugerată) a accidentului pare să fie următoarea:

1. maşina se loveşte de primul copac şi i se dezmembrează laterala stângă (pe partea şoferului)
2. loveşte al doilea copac, de unde este proiectată înspre câmp, fiind vizibile şi urme pe iarbă, de mers târâş
3. posibil ca mașina, în ultimă fază, să se răstoarne în șanț, întâi cu capul în jos și apoi să rămână oarecum pe o parte

La ambele momente, dar în special la cel de-al doilea, bucăți din maşină pleacă în diferite direcţii. Unele piese au însă, nu doar o traiectorie interesantă, dar şi o stare de deformare bizară în urma impactului.

În fotografia de ansamblu de mai sus, aceea unde apar şi tractările auto, în apropierea obiectivului, pe şosea, se pot observa nişte piese. De la stânga la dreapta, am identificat un agrenaj de roți dințate (balador?) din cutia de viteze, bara spate, capota faţă, radiatorul şi capătul interior (dinspre cutia de viteze) al unei planetare.

Interesant este că, deşi maşina s-a lovit frontal, la viteză mare, comprimându-se, piesele grele din ea nu s-au dus către interior pe dedesuptul maşinii, cum era proiectat. Ci au preferat să zboare care încotro, un lucru la care nemţii de la Opel ar trebui să reflecteze! :)

Mai rău, piesele, unele de zeci sau sute de kg, au plecat care pe dreapta (spre câmp), care spre stânga. De exemplu, motorul s-a dus în câmp. Dar cutia de viteze şi capota, una de dedesuptul, cealaltă de deasupra motorului au plecat spre stânga, în drum.

Interesant este însă că în faţa motorului se află radiatorul. Pe care primul ar fi trebuit să-l deformeze când s-a desprins de pe poziţie. Dacă vă uitaţi în poza cu doamnele de la salubritate, de mai sus, veţi vedea că una din ele are radiatorul în mână. Iată-l mai jos, în detaliu, foarte slab deformat în comparaţie cu ce forţă ar fi trebuit să-i „aplice” motorul când s-a desprins. Dar şi curios de intact la ce şoc ar fi trebuit să primească la izbirea frontală a mașinii de copac!

Să nu uităm că, pe şosea, se vede un agrenaj al cutiei de viteze. Asta înseamnă că şocul a fost atât de puternic încât aceasta nu doar că a zburat de pe maşină, dar s-a mai şi spart în cădere de i-au sărit angrenajele! Inclusiv ambreiajul se poate vedea în imaginile de mai jos, cu placa de presiune desfăcută separat pe asfalt.

Pe lângă faptul că numai cine nu a stat măcar o dată în viaţă şângă un mecanic nu ştie ce greu se desfac aceste piese în condiţii normale, este uimitor cât de curate şi uscate sunt ele. Cel puţin cutia de viteză şi piesele ei trebuiau să lase dâre de ulei pe şosea.

Dar amănuntele interesante vin abia când discutăm despre modul în care s-a lovit maşina de copaci. Dar şi despre cum a ieşit sau a fost scos şoferul din ea.

Mașina s-a izvit cu fața, cu spatele sau cu grijă?

În principiu, s-a izbit de copac. Frontal şi tare. Atunci ce a lovit-o în spate?

Se vede din această fotografie, captură de pe o filmare făcută la ridicarea pe platformă, că maşina a suferit un şoc în spate, pe dreapta, de i s-a comprimat aripa cu tot cu rama portierei. Şi i-a sărit şi bara spate.

Unii vor spune că s-a comprimat din inerţie, la izbirea de copac. Şi atunci cum de nu i s-a deschis portbagajul sau nu i-a zburat luneta? Mai degrabă arată ca la lovirea din spate, cu bara altei maşini.

S-ar putea presupune şi altceva, că maşina s-a întors 180 de grade, sub efectul impactului cu primul copac, iar în al doilea s-a lovit cu spatele, respectiv colţul spate dreapta. După care a ricoşat în câmp. Şi acolo, la copac, i-a sărit şi bara. Apropo, vă mai amintiţi prima poză de sus, aceea cu locul accidentului? E o bară lângă copac…

Este bara pe care apare numărul maşinii. Ne putem da seama că este partea din spate fiindcă nu are decupaje practicate în ea, doar o ocolire pentru capătul țevii de eșapament. Decupaje are doar bara din faţă, în locurile unde se montează proiectoarele de ceaţă.

Dar ştiţi ce este ciudat? Că la un impact devastator ca acesta, atât bara spate (de mai sus), dar şi cea faţă, sub care se observă prelungirea din faţa scutului şi marginea de cauciuc, sunt aproape intacte. Ia priviţi!

Accident cu mașina gata descarcerată

Pe de altă parte, să spunem că toate argumentele de mai sus pot fi combătute într-o mai mică sau mai mare măsură.

Putem presupune că impactul a fost mai complex decât ne-am închipui și piesele chiar au zburat, în ciuda greutății și prinderii lor solide la șasiu, în direcții diferite. Este, într-o mică măsură, dar totuși posibil ca paramedicii să fi încercat resuscitarea victimei chiar în acea poziție incomodă, de sub autoturism, să fi plecat apoi lăsându-i pe cei de la tractări să îndrepte mașina, pe cei de la morgă să ia cadavrul etc. Este chiar posibil ca barele să fie dintr-o fibră într-atât de bună încât să se arcuiască precum oțelul, să sară din kiplinguri și totuși nu se spargă.

Dar ia să mai privim o fotografie interesantă de la locul accidentului, tot un stop cadru de pe o filmare făcută la urcarea pe platformă.

Oare cum s-a decupat plafonul atât de bine, de zici c-a fost tăiat cu foarfecii de descarcerare? Aceste mașini sunt totuși făcute să reziste la răsturnări, plafonul și stâlpii (pilierii) sprijinind întreaga greutate a părții de jos a caroseriei. Și nici nu a intrat Condrea sub vreun podeț, să-l decapoteze în așa hal.

Și iată o altă imagine, captură dintr-o filmare de la fața locului  pe care o puteți inclusiv pe fondul declarațiilor lui Alice Grasu, din emisiunea Antenei 3, al cărui video îl aveți cu link mai sus. Vă amintiți că șefa Serviciului de Ambulanță a spus că nu s-a mai făcut nicio descarcerare fiindcă victima era în afara mașinii. Evident, există și o poză cu aceasta (pe Expresul de Buftea), chiar dacă nu prea seamănă cu acel Condrea slăbuț și cu pielea albă pe care îl știm toți…

Și atunci de ce pare această mașină ca fiind una asupra căreia s-a intervenit cu descarcerea? Unde sunt portierele stânga (că nu apar nici între piesele culese de pe câmp) și, mai ales, unde este stâlpul central dintre uși, cel care se decupează atât de greu, fiind făcut să reziste la impact lateral?! De ce sunt scaunele față lăsate AMÂNDOUĂ pe spate, și cu tetierele scoase, de parcă ar intervenit paramedicii la niște victime, să le extragă în timp ce le proptesc gâturile în imobilizatoare cervicale? Este această mașină una care… a mai trecut pe la vreun accident?

Noi considerăm că aceste întrebări nu sunt niște acuze. Ci doar întrebări legitime, ca din partea unora care nu văd pentru prima oară un accident și o mașină avariată. Dar văd a nu mai știm a câta oară situații catastrofale în societatea noastră, repetate la nesfârșit, și pentru care se găsesc tot felul de țapi ispășitori, dispăruți, diluați de justiția ineficientă sau, uneori, decedați.