Muzica „bio” din nou la modă

10 iunie 2013

Muzica, Video

O formație de doi băieți și o fată au dat lovitura în muzică, inclusiv pe You Tube, unde au adunat într-un an tot atâtea vizualizări cât Guns ‘n Roses, Michael Jackson sau Lady Gaga ori Justin Timberlake.
Este vorba despre The
Lumineers și a lor Ho Hey, o piesă cântată doar la chitară, violoncel, o tobă de picior și o tamburină.

Practic, prin Wesley Schultz (voce, chitară și pian uneori), Jeremiah Fraites (tobe, percuții, vocea a doua și uneori mandolină) și Neyla Pekarek (violoncel și vocea a doua), cărora de anul trecut li s-au mai adăugat un basist și un pianist, muzica a intrat într-o nouă fază, reevaluând instrumentele în stare pură, nedigitalizate.
Băieții s-au apucat de muzică din 2005, încercându-și norocul în New York, sub numele de trupă Wesley Jeremiah. Criza i-a forțat să se retragă în Denver, Colorado, mai ales că în Marele Măr nu trecuseră de stadiul concertelor în mici localuri și un videoclip (Park) la nivel de amatori .

În Denver au căutat la mica publicitate pe cineva care știe să cânte la violoncel și au dat peste Neyla, care preda muzica într-o școală (de-abia în vara aceasta va renunța la post, ca să încheie anul școlar). Au dat concerte în Denver și în împrejurimi, în săli mici, de până-ntr-o sută de persoane, au scris cântece și au înregistrat câteva în mansarda lui Jeremiah. Au postat pe You Tube un video asemănător celui care va deveni videoclip oficial, cântând Ho Hey într-un apartament micuț. Când managerii de la Onto Entertainment au văzut înregistrarea, le-au făcut contract pe loc și le-au dat și banii să-și înregistreze primul album, startul către succesul imens de astăzi.
Și totuși, The Lumineers nu au fost nici pe departe primii. Așa cum pentru unii lumina venea de la răsărit, și pentru americani trebdurile muzicale vin deobicei din nord-est, din bătrânul Albion… Enjoy Ho Hey!

Faza cu revirimentul folk în rockul contemporan a reînceput timid în Regatul Unit, de la Katie Melua, Laura Marling și alte artiste în special, continuând cu Noah and the Whale. Dar băieții care au pus punctul pe „i” sunt cei d…e la Marcus Mumford & Sons. Au creat inclusiv o mică recuzită în jurul fenomenului: haine și încălțăminte din vremea crizei interbelice, clădiri vechi și neîngrijite, din aceeași perioadă, instrumente specifice transhumanței americane în căutarea locurilor de muncă, ba chiar și un nume de trupă care să invoce semnificația unui „nume tradițional de afacere de familie”.O pleiadă de formații similare au apărut în West London, prin 2007-2008, inspirați de Mumford & Sons. Dar abia din 2010 Marcus Mumford, trupeții lui și bluegrass-ul cântat de ei și-a câștigat adepți în State. Decisive au fost o apariție la Letterman, în 2010, și mai ales un concert la amfiteatrul din Red Rocks, Colorado, în august 2012. (vezi mai jos)Practic, s-a refăcut traseul de acum două secole, când imigranții englezi și irlandezi au dus vechile lor cântece peste ocean și din ele, amestecate cu jazz și country, au făcut ceva nou dar cu profunzimi istorice.

http://youtu.be/LqjFznVr3wM

, , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply