Patru ani de când Primăria taie degeaba taxe la câini

20 ianuarie 2014

ANTItudinea, General

Pentru al patrulea an consecutiv se dovedește că Primăria Galați colectează taxe nejustificate în numele câinilor vagabonzi. Edilii, prin serviciul de salubritate-și-orice-se-mai-poate, Ecosal, nu reușesc să cheltuie nici jumătate din taxele contribuabililor, deși colectarea acestora nu trece de 60%. Ceea ce rămâne necheltuit pe ecarisaj nu se știe exact încotro se evaporă, mai adaugă presa.

Made in Galati a mai dezbătut acest subiect și în septembrie anul trecut, arătând totodată că, pe măsură ce taxele au crescut cu 20%, populația câinească a crescut și ea, dar cu cel puțin 200%.

5

Câinii se înmulțesc odată cu taxele

În decembrie 2011, Primăria care susţinea că pe străzile Galaţiului sunt 6-7 mii de câini fără stăpân. La un an şi jumătate de atunci, Primăria şi Direcţia Sanitară Veterinară se certau pe cifrele de 16.000 respectiv aproape 25.000 de câini vagabonzi. Evident, cearta era de fapt pe banii cetăţenilor întrucât, de la legiferarea din 2010, taxa de ecarisaj a crescut cu 20% pentru persoane fizice şi 10% pentru persoane juridice.

Subiectul gălățean al câinilor vagabonzi a ajuns între timp unul național. Ziarul de Investigaţii a arătat că taxele sunt cheltuite nu se ştie pe ce, dar nu pe stârpirea puricoşilor tari în colţi: “În 2010, numai 60% din contribuabili au plătit taxa, dar Primăria adunat 678.557 de lei, din care s-au cheltuit 306.459 lei. În 2011, Primăria a colectat 664.474 lei, din care a cheltuit numai 264.412 lei.” Mai mult, tot conform presei, taxa de ecarisaj a fost chiar şi direcţionată spre alte destinaţii.

România liberă adaugă că în 2011, s-au încasat 664.474 lei, din care s-au cheltuit numai 264.412 de lei. În 2012, taxa anuală plătită de persoanele fizice a fost de 2,6 lei, iar taxa plătită de persoanele juridice de 53 de lei. S-au strâns vreo şapte sute de mii, din care s-au cheltuit mai puţin de un sfert. “Acei bani sunt strânşi de către primărie, există un cont special pentru taxa de ecarisaj şi aceşti bani nu se cheltuiesc decât cu direcţie – ecarisajul câinilor. Dar, din câte ştiu eu, aceşti bani nu sunt cheltuiţi. Banii sunt în conturi”, îl citează ziarul pe omul primarului Marius Stan la cârma Ecosal, Ionuț Pucheanu.

Aşadar, se vede că la Galaţi nu atât câinii sunt o problemă. Ei se înmulţesc mai departe în legea lor. Problema reală o constituie de fapt cheltuirea banului public, scăpată cu totul din lesa vreunui control.

Omul primarului contemplă eșecul

Conform unui articol foarte bine documentat, de la numirea noului director al Serviciului Ecosal, Ionuț Pucheanu, nimeni nu se mai ocupă de colectarea câinilor, exemplarele din padocuri nu sunt sterilizate, iar banii strânşi de la gălăţeni nu sunt folosiţi.

Direcția Sanitară Veterinară a suspendat de aproape un an autorizaţia de ecarisaj Ecosalului după ce a constatat că la padocul primăriei este un focar de infecţie. Directorul Ecosal recunoaşte şi că exemplarele capturate nu au fost sterilizate: „Din păcate, după ce l-ai luat pe Bobiţă din faţa blocului, de cele mai multe ori este recuperat fără să se respecte normele legale. Se spune la lege că trebuie să fie sterilizat şi crotaliat”. Ceea ce, evident, Ecosalul, cu o mașină și sub zece inși angajați pentru aceste operațiuni, nu are nici măcar timpul fizic să o facă. Aceștia de-abia apucă să prindă zilnic 10-12 câini. Adică vor eradica cei 20 de mii de câini vagabonzi în aproape sase ani. Și asta numai dacă, instantaneu și imediat, toate cățelele vor rămâne sterpe sau virgine.

“Acei bani sunt strânşi de către primărie, există un cont special pentru taxa de ecarisaj şi aceşti bani nu se cheltuiesc decât cu direcţie – ecarisajul câinilor. Dar, din câte ştiu eu, aceşti bani nu sunt cheltuiţi. Banii sunt în conturi”, spune tot Ionuț Pucheanu.

2

Două soluții – concesiunea sau banii înapoi!

Practic, Primăria se arată neputincioasă în a aloca mai mult de o mașină și câțiva oameni care să se ocupe de cei 20 de mii (și cifra crește zi de zi) de câini vagabonzi din oraș. Pe de altă parte, Primăria se arată foarte interesată în a colecta banii contribuabililor chiar dacă nu poate să-i cheltuie și mai și recunoaște asta pe față.

În aceste condiții, singurii care le-ar putea face dreptate cetățenilor sunt ei înșiși, prin aleșii desemnați să le reprezinte interesele. Consilierii locali pot impune primarului să suspende colectarea taxei de ecarisaj ori să o reducă la un nivel minim, doar pentru operațiuni urgente, până în momentul în care se vor găsi resursele și competența pentru a pune cu adevprat la lucru banii contribuabililor.

Cum însă câinii se vor înmulți indiferent dacă se colectează sau nu taxe pentru prinderea lor, cea mai bună soluție ar fi aceea de a se impune Primăriei concesionarea serviciului de ecarisaj. Chiar dacă „pierderea” acestui domeniu al salubrității ar însemna o palmă gravă pe obrazul Ecosal, n-ar fi prima și cu siguranță nu va durea mai tare decât aceea dată peste obrazele cinstite ale contribuabililor. Ecosalul a renunțat inclusiv la servicii de salubritate clasice – în favoarea RWE – sau de salubrizare a toaletelor publice – în favoarea firmei constănțene Envirotech – și n-a murit nimeni. Nici măcar vreun câine vagabond, de grija Ecosal, evident…

Dar cea mai echitabilă soluție ar fi.. amândouă. În sensul că, prin Consiliul Local, cetățenii Galațiului ar putea beneficia atât de concesionarea serviciului de ecarisaj, dar și de condiționarea decontării acestuia în urma îndeplinirii unor obiective periodice, clare, transparente și, mai ales, verificabile. Atunci ni s-ar putea inclusiv returna o parte din taxa de ecarisaj necheltuită, sub formă de scutire, în următorul an. Asta dacă firma câștigătoare a licitației de concesionare ar fi într-atât de „leneșă” în a îndeplini conytractul pentru a-și încasa toți banii.

, , , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply