Pe uscăturile din sistem le „toaletează” careva?

10 iulie 2013

ANTItudinea, General

La două luni după ce presa a început să ceară socoteală edililor pentru tăierea uscăturilor cu tot cu tei, cum scriam aici, Garda de Mediu a amendat Gospodărire Urbană srl, brațul Primăriei pe domeniul public.

Hăcuirea ne va costa 50.000 de lei, după cum relatează Viața liberă, fiindcă a fost amendată instituția și nu directorul sub dispoziția căruia s-au încălcat practicile în domeniu, dar și legea spațiilor verzi, 24 / 2007.

Obraz gros în fața evidențelor

În cotidianul amintit, comisarul șef al Gărzii vorbește despre „practic, nişte trunchieri ale copacilor. S-a degradat vegetaţia arboricolă. Au fost îndepărtate trunchiurile de structură şi au rămas arbori cu aspect inestetic, în unele cazuri chiar fără coronament. În momentul în care a pornit vegetaţia, nu s-a mai format coroana”, Marioara Gătej subliniind totodată că. „Au fost făcute nişte intervenţii asupra coroanelor teilor de pe Coşbuc chiar când aceştia erau porniţi în vegetaţie, ceea ce este total anormal”.

Deși constatarea s-a făcut de o săptămână, directorul Gospodăririi Urbane declară Vieții libere că nu știe de nicio amendă de la Mediu. Dar, întrebat dacă are de gând să conteste documentul de contravenţie când îi va parveni, Eduard Grosu a răspuns „absolut” pentru că, dacă există tei uscaţi, ei erau de dinainte aşa. „Copacii se usucă în diferite porţiuni. Fiecare copac are părţi uscate. Nu poţi spune că, din cauza fasonării, s-au uscat teii”, a mai îngroșat directorul PC-ist negarea evidențelor.

Cum s-a „toaletat” pontonul Udrei

Dar înainte să se specializeze în silvicultură cu drujba, Eduard Grosu a mai făcut dovada competențelor sale. Drept pentru care a și fost păstrat în funcție de noul primar al aceluiași tip de Galați. Sau invers, că oricum nu contează.

Cât pe ce să fie construit de o firmă de la care primea bani și Florin Popa, pontonul de ambarcațiuni ușoare a costat vreo 700 de mii de euro de la Ministerul Turismului Udrei, dar și vreo 400 de mii de la bugetul local.

 “Este o marină realizată cu minim de costuri, dar care trebuie protejată împotriva sloiurilor de gheață din timpul iernii. O protecție clasică, cu diguri, ar costa milioane de euro. Am aplicat soluția construirii în amonte a unui deflector de gheață”, declara Remus Baisan, de la Black Sea Magic Constanța, firma care a realizat proiectul.

Deflectorul s-a văzut cât de bun a fost, primele sloiuri mai zdravene au distrus o bună parte din ponton, rupându-i aripile boxelor de acostare și înclinându-i stâlpii de susținere, hal în care se află și astăzi. Oamenii de la Gospodărire Urbană doar au scos pe mal părțile smulse, blocând pista de biciclete cu ele, și în rest pace bună.

port ambus

Ce n-a curățat Marius Stan din stufosul arbore managerial

Pentru reparare, suma nu doar că ar fi fost greu de alocat din bugetul local fără încă un scandal în contul lui actualului primar. Cu siguranță măcar vreo câteva sute de mii de euro costă refacerea unui ponton de peste un milion, nu?

Dar adevărata problemă e că, p-aia dreaptă, suma ar trebui imputată lui Eduard Grosu, care se ocupă de inventarul public încă de pe vremea celuilalt primar, fiind bine înfipt în funcție de Eugen Durbacă, strămoșul lui Moș Nicolae (!). El administrează domeniul public și nu a asigurat pontonul distrus de ghețuri. Cu atât mai mult cu cât pontonul i-a fost dat în exploatare și întreținere, 50% din taxele obținute merg direct în conturile Gospodăririi Urbane, iar bunul în sine este achiziționat din bani publici, legea obligând la încheierea unei asigurări pentru acesta.

Așadar, iată cum uscăturile necurățate de la bun început de prin birourile decizionale lovesc mai târziu, la primele adieri de inițiative neinspirate. Închid patinoare din timpul sezonului de hochei, lustruiesc statui cu polizorul și curăță arborii de zile. Deci, pe când o „curățare de uscături” și pe la „spații verzi”? Ba poate chiar o „toaletare”, că par a fi cam „la baie” cu știința administrației…

Textul şi ilustraţia sa reprezintă un pamflet bazat pe informaţii reale, deci digeraţi-l ca atare!

, , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply