VIDEO: Protest #Colectiv – Galațiul află cum e să mergi pe propriile-ți picioare

Voi lăsa imaginile să vorbească despre ceea ce a cunoscut Galațiul ieri seară. A fost poate pentru prima oară după grevele studențești de acum 10 ani când revolta populară s-a manifestat cu o așa anvergură. Și ar trebui remarcat că nicio aripă, mișcare, echipă sau grupare nu a intervenit (încă) în organizare. Cu excepția câtorva inși, aparent deprinși cu scandările și organizarea galeriei Oțelului, restul protestatarilor era o adunare neomogenă, nemulțumiți de toate vârstele între 15 și ceva peste 50.

Nemulțumiri și nedumeriri de luat la pas

Trei lucruri mi s-au părut demne de remarcat aseară, cel puțin în privința coincidențelor. Deși au plecat din trei puncte diferite (Țiglina I, Păpădie, Zid-Elice), cele trei grupuri s-au sincronizat foarte bine pe traseul de la Potcoava către Prefectură. Și, pentru orele de adunare fuseseră și ele diferite: 17 pentru Zid, 19 pentru restul.

Un alt fapt important mi s-a părut acela că, deși au ținut să marcheze, prin prezență și scandări, toate punctele de nemulțumire dar și recunoștință sau solidaritate importante, unele parcă ar fi fost cu grijă ferite sau chiar ocolite. S-a mers la Prefectură, Catedrală, sediul PNL, statuia lui Bratianu cu lumânările depuse acolo pebtru victimele din Colectiv, intrarea UPU de la Spitalul Județean. Deși Prefectura este chiar vizavi de sediul PSD, nimeni nu s-a deranjat puncteze asta, cum au făcut la sediul PNL, de exemplu.

Nici în preajma Primăriei nu a părut că oare careva vreo nemulțumire de amintit. Iar sediul UNPR, deși anunțat „în program” după escala la PNL, s-a „evaporat” de pe traseul protestatarilor în ciuda dârzeniei lor de a parcurge în jur de 10 km într-o seară. Și, să nu uităm: la Galați, generalul de izmene Oprea are doi locotenenți – membri în Biroul Executiv al UNPR!….

Are și Galațiul niște demisii de cerut?

Pe de altă parte, deși toate lozincile din București au putut fi auzite și la Galați, semn că nemulțumirile naționale rezonează perfect în fibra revoltei locale, nemulțumirile locale nu s-au cunoscut. Deși, în multe cazuri, ele sunt mult mai grave decât cele naționale.

Dacă la București ei aveau o catastrofă de primar precum Piedone, la noi cluburile au autorizațiile în regulă? Dar saloanele de nunți? Dar cazinourile? Dar sedii de instituții publice, școli, spitale, cămine?

Și poate ar trebui să ne dăm seama că nu este vorba doar de foc aici. Poate discutăm și despre autorizațiile de construcție, despre siguranța traficului, dar și despre programul de lucru abuziv, salariile ”jumătate la negru”, tăierile abuzive de arbori, restricționarea abuzivă a utilităților…

Măcar cei din București au apă rece în tot orașul, au căldură, au transport civilizat, copaci păziți de „Salvăm Bucureștiul”, câini strânși de drama bietului Ionuț, Piedone demisionat și Oprescu arestat.

Gălățenii ce au? Deci, pentru ei, nu vor nimic?

P1110416

 

, , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply