Țara lui Drujbacă – Republicuța palmieră Galați

Cine își face iluzii că „Noul Galați” e altceva decât ACELAȘI Galați de 24 de ani încoace, poate ar trebui să iasă mai des din casă.

Una dintre problemele cele mai stringente ale orașului, pe lângă lipsa acută de spații verzi, a fost și rămâne crunta decimare a acestora. Adesea fără explicații și, în foarte multe cazuri, pe ascuns – pe principiul „dăm cu negru peste verde/că românu-i prost, nu vede…”

Vă vom arăta, începând cu acest articol, cât de greu dispar  obiceiurile barbare de a strica peste noapte ceea ce natura clădește în zeci de ani. Practic, omul cu drujba, barosul sau picamerul se reîncarnează, mai șiret și mai eficient cu fiecare mandat.

Parcul cu Elice

Era cât pe ce să avem un parc unicat, în România și poate nu doar.  În special în partea de nord a ansamblului dintre biserica Precista și hotelul Vega, dar și în preajma statuii părintelui liberal, IC Brătianu, crescuseră copaci viguroși. Iar cei din jumătatea sudică, spre biserica-fortăreață, se simțeau și ei foarte bine și promițător.

Iată cum arăta, văzut de sus, poate cel mai cunoscut loc din Galați.

2006 Vedere Avion SV Detail

Vedere din avion în 2006 (sursa foto Viața liberă)

Pentru detalii, avem câteva fotografii făcute trei ani mai târziu, înainte să se declanșeze nebunia ISPA și, mai ales, cea a surpărilor imbatabile pentru edilii gălățeni.

2009 Vedere E

Vedere spre E în 2009. De observat copacii din fața statuii lui IC Brătianu…

2010 Vedere SE 4

…dar și cel cu tulpina dublă, care răsărea direct din aleea ce se vede în dreapta fotografiei.

Iată și fotografii din alte unghiuri, ce relevă și mai clar numărul și amplasarea arborilor din zona Elice:

Lopătarii nu au săpat copacii

Probabil că mulți vor fi tentați să dea vina pe lucrătorii ce au săpat în zonă și au schimbat diferite segmente din rețeaua de canalizare. Ei bine, poate că văzând instantaneele de mai jos, le piere cheful de diversiuni.

Când au pornit lucrările de înlocuire a rețelei de canalizare, în celebrul program ISPA, locația arăta după cum se poate vedea în fotografiile următoare (sursa: Viața liberă).

2009 Vedere N (1)

Se poate observa un copac pe latura din fața fostei pizzerii…

NE 2009 Vedere

 …dar și pinii din fața statuii, care astăzi nu mai sunt…

2009-Vedere SE

…nici copacul din prim-plan nu mai este…

2009 Vedere SE2

…și nici cei de dincolo de garduri, în sectorul dinspre sud, sau arbuștii din jurul statuii

Cu siguranță, muncitorii, pe lângă faptul că sunt oameni responsabili, nici nu ar fi făcut vreo tăiere fără ordin de sus. Se vede după modul în care depozitau materialele, cu atenție, să nu strivească vegetația, fiindcă, în fond, și ei se bucură de Faleză, ca orice cetățean de rând.

E 2011 Vedere

Iată o dovadă a modului cum au fost organizate lucrările, cu minim de afectare pentru vegetația din jur.

2010 Vedere S

Chiar și în 2011, când, după meseriașele lucrări ISPA, a început să cedeze carosabilul bulevardului Marii Uniri, copacii erau tot la locul lor.

2009 Vedere NE2

Morișca schimbării în deșert

Dându-i un vot de blam celui recunoscut ca mare dușman al spațiilor verzi, gălățenii au căzut din lac în puț. Fiindcă degeaba au dat capitalismul sălbatic pe socialismul somnolent, drujba și-a continuat treaba. Mai nou, chiar și în epoca liberalismului panglicaro-paranghelic, mâna lui Drujbacă retează pe nesimțite tot mai multe tulpini, indiferent de vârstă și specie.

Așa a ajuns parcul de la Elice o stepă cu pretenții de peluză, în care fix plantele în ghiveci, fie ele și palmieri pitici, mai lipseau.

2014 Vedere NV

2014 Vedere N

NE 2014 Vedere

Mulți vor spune că nu există un fir conducător prin toată decăderea, de-a lungul anilor. Ba da, el poate fi lesne depistat și chiar tăiat. fiindcă toate acestea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus Eduard Grosu, care răspunde de spații verzi cel puțin de când datează prima fotografie, cea cu vederea aeriană a promițătorului parc de la Elice.

Astăzi, până și elementul simbol al locației a devenit o semi-ruină, strălucitoarea Elice având astăzi aerul unei moriști murdare, de târg prăfuit, cocoțată pe un soclu reparat în grabă și nepăsare de niște Dorei semi-treji.

NowThen Elice

Mulți se vor grăbi să susțină că, sub actuala administrație, intens preocupată de ctitorirea a diverse parcuri și locuri de joacă, spațiile verzi sunt în sfârșit protejate și tăierile nu vor mai continua. Stați liniștiți, e viceversa. Țara lui Drujbacă dă semne că are un viitor luminos, lipsit de umbra răcoroasă a bieților copaci.

Iată aici o primă dovadă, adunată în toamna anului trecut, după o noapte în care s-a lucrat și la stat…

2013 CopaciTaiati (1)

2013 CopaciTaiati (2)

2013 CopaciTaiati (3)

Iar dacă noi vi se pare că suntem subiectivi, iată mai jos o comparație între cum arăta parcul de la Elice înainte ca cineva să-i vrea binele și cum arată astăzi. Votul vă aparține.

SE 2008 Vedere

SE 2013 Vedere

, , , , , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply