Turtuca și covasa, preparate culinare tradiționale de Sf. Andrei, au fost ieri, 30 noiembrie, doar accesorii opționale pe mesele din oraș ale gălățenilor ieșiți să caște gura inclusiv pentru a-și potoli foamea.
În ciuda Postului Nașterii Domnului (când există dezlegare la pește doar sâmbăta și duminica), la terasele amplasate ad-hoc pe toată Faleza superioară dintre parcul Viva și biserica Precista, s-au consumat cantități impresionante de carne de porc, vită și oaie.
Asta ca să nu le pară rău fețelor bisericești că, după frenetice insistențe, au reușit să convingă statul să declare sărbătoarea Sf. Andrei – acest Haloween românesc dacă ne gândim la tradiția usturoiului și a alungării strigoilor – zi liberă națională, prilej numai bun ca pofticioșii să facă buzunarele pline comercianților de mici, cârnați, pastramă, coaste, fleici și alte bombe calorice la grătar.
Personal, am făcut paralela de mai sus doar fiindcă mi-am amintit, fără să am vreun interes în problemă, de cele trei milioane de români care au semnat, în spiritul moralei (și probabil și toleranței) creștine așa cum o înțeleg ei, ca statul să se bage în treburile familiale ale fiecăruia. Inclusiv ale celor de altă credință decât cea predominantă, desigur…
Asta înainte de a semna pentru interzicerea șpăgii în spitale, desființarea plăților informale din școli, interzicerea statului la cozi la plătit taxe și alte chestii mult mai importante după părerea mea umilă…
Recomandări, dar și atenționări
Revenind la păcatele de zi cu zi, putem recomanda cu încredere turtele, cârnații, ba chiar și micii. Dar aceștia din urmă cu moderație, dat fiind că, la trei lei bucata, conțin și grăsime pe măsură. Nu recomandăm cartofii (fără gust și tari când se răcesc), murăturile (nepătrunse bine), pastrama (tare de tot!). Și nici vinul, acru și cu gust total indecis.
Atenție! Multe produse nu au prețurile la vedere și fix acelea v-ar putea încărca nota mai mult decât v-ați fi așteptat. Nu vă încântați la prea multe „accesorii” pe lăngă felul principal, din carne, deoarece veți avea surpriza că o turtă, dar și 100 g de cartofi sau murături costă tot 3 lei, de exemplu. Sau șoricul, deși excelent ca gust și consistență, este destul de sărat dar și piperat la 50-60 de lei kilogramul.
Mai mult, în special la tarabele cu mâncare, bonul se marchează doar la cerere și adesea sumă globală, fără detalii de produse. Deci, dacă doamne-ferește de vreo indigestie și vreți s-aveți mai târziu dovada provenienței alimentelor, întrebați de la bun început dacă vi se poate da bon detaliat precum cel din imagine.
Mâine, merg să văd dacă măcar se vor dedulci gălățenii și la tradiționalul ciolan cu fasole, acum că tot s-a dus în neant, ca fumul, virtutea postului Crăciunului.
Deocamdată, vă las cu imaginile (și aromele/culorile lor).
1 decembrie 2016
ANTIreklama, ANTItudinea, Comunitate, eveniment, Timp liber