Urgență sau intoxicare cu gaze de furgonetă?

Când pe cei de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență s-au plâns că nu au automacara pentru intervențiile la înălțime, municipalitatea a cumpărat una pentru… toaletat copaci. Mai țineți minte? Ei bine, astăzi, pe cei de la ISU îi mănâncă iar în urgență să-și scoată la înaintare sărăcia și nevoile, deci ne-am putea aștepta la o nouă achiziție. Mai mult ca sigur, tot pe spinarea și în ciuda (!) demersului lor.

Într-o campanie de presă recentă, care a ajuns până la nivel național, ISU Galați și-a scos în târg sărăcia iar jurnaliștii au profitat pentru a-și ostoi setea de rating, chiar și cu risculde a insulta, pe alocuri, inteligența cititorului. Mai precis, autoutilitara care efectuează inclusiv transportul proiectilelor neexplodate către poligonul Mălina se pretinde a fi ea însăși o bombă pe roți.Are aproape 40 de ani, a fost fabricată în 1976, donată de către statul german în 1994 şi numai la Galaţi a făcut 350 000 de km. În declarațiile către o stație TV locală, angajații ISU susțin că mașina ar avea aproape 500 de mii km în bord (75.000 în Germania și peste 350 de mii la Galați).

De aici și până la a da de știre națiunii că mașina gălățenilor bate milionul de kilometri n-a mai fost decât un pas.

ISUautoFoto: Digi24 Galați

 Milionul fără număr

În primul rând, nimic nu atestă acel milion de kilometri din bordul mașinii. Ea arată în prezent, conform reporterilor gălățeni, 75.000 km pe un kilometraj care se susține a fi fost dat peste cap deși el are posibilitatea indicării până la 999.999 km. Kilometrajul ilustrat pe DC News este o simplă ilustrație de pe net. În primul rând că este gradat până la 240 km/h… Mașina despre care este vorba în articol a fost luată cu, în mod curios, tot 75 de mii km, de la nemți. Deci e de presupus că (i) s-a rupt la un moment dat cablul de kilometraj și nu s-a mai putut/dorit a fi repara(t)… O mașină care nu știi precis cât merge nu știi exact nici cât consumă. Parcă pe la Grădina Zoologică era un tractoraș defect care consuma cât pentru 2000 km lunar, nu?

Pe de altă parte, în Galați, un autobuz al regiei locale de transport este exploatat 9-10 ani, cu o medie de peste 100 de mii km pe an. Cu toate acestea, Isuzu au fost achiziționate în 1996-97, iar câteva exemplare mai sunt pe traseu și astăzi. Acelea au lejer peste 2.000.000 km și cică duc oameni, nu cartofi…

Firmele private rulează și ele autovehiculele în funcție de rezultatele în exploatare fiindcă, e știut, cât timp nu cedează capital caroseria și se găsesc piese de schimb, e mult mai ieftin să folosești o mașină veche decât să achiziționezi una nouă. Personal, știu o multinațională respectabilă care-și ducea mașinile de protocol peste milion și făcea profituri remarcabile. Asta până au venit noii patroni, europeni get-beget, care preferă să țină mașini în leasing până la maxim 100.000 km și raportează de ani buni niște pierderi colosale…

Sare în aer? Dar și peste asigurare…

Pe de ltă parte, ceea ce puțini spre nimeni se întreabă este cum sunt apărați cetățenii de asemenea bombe pe roți la propriu.O întrebare pertinentă nu doar vizavi de doatrea ISU dar și decondițiile în care rulează mașinile MAI în general.

Dintre toate autovehiculele înmatriculate cu MAI xxxxx pe care le-am văzut personal în trafic, această camionetă – 24068 – este singura care, cel puțin până la sfârșitul anului trecut, apărea ca având asigurare RCA valabilă. La ASTRA, e drept, dar verificabilă pe siteul CEDAM. Anul acesta nu mai apare nici ea ca fiind asigurată. Prin urmare, în caz de doamne-ferește, cum umblă cu toate bombele alea ruginite printre blocuri, are vreo asigurare mai cuprinzătoare pentru eventualele victime cauzate de explozie, nu de accident de trafic?

Ținând cont de lipsa RCA-ului dar și de societatea „de încredere” la care se cam asigură multe din mașinile de la stat, recte ASTRA lui Adamescu, am toate motivele să cred că e lungă a lui Toderiță. Adică eventualii nefericiți, atinși de vreo schijă în caz că crapă ligheanul cu proiectile, vor umbla mult și bine prin tribunale să-și „repereze onoarea”, sănătatea sau chiar înmormântarea. Puteți s-o luați și ca pe o cerere publică adresată autorităților, de a prezenta de urgență copie după asigurarea ordinară și cea suplimentară încheiate pentru autovehicululde transporturi periculoase al ISU. Dar vă asigur eu că se vor face că plouă cu bombe, cererea va rămâne fără răspuns.

De când ISU au tăcut mâlc deși au lut plasa cu autoscara, fiind trecuți pe stand-by ca să se achiziționeze autoscară tăietorilor de copaci de la Gospodărire Urbană, eu nu mai cred în salvatorii ăștia ce nici măcar propria onoare, de profesioniști, nu și-o pot resuscita. Mai degrabă aș crede că se pregătește vreo achiziție de cine știe ce „autospecială” luxoasă, 4×4, cu piele și DVD, pentru vreun politric cărat cu mașini de MAI.

Apropo, ca să punem puțină sare pe o coadă ce se va mișca în curând: domnilor de la ISU, nu cumva vreunul din Touaregurile care se fâțâie toată ziua pe lângă Prefectură și CJG vă aparține de fapt în acte, fiind achiziționat, chipurile, pentru ISU la vremea lui?…

ISUautoFoto: Digi24 Galați

, , , , , ,

About Anghelos

Mihai Angheluță a debutat în cotidianul gălățean „Viața liberă”, în ultimul an de liceu, intervievand vedete din jazzul autohton la unul dintre primele festivaluri de gen. În anii facultăţii, a colaborat la două posturi de radio locale, ca redactor muzical, realizator de emisiuni și, ocazional, reporter. După licenţierea în filologie, nu a rezistat mai mult de doi ani ca profesor sau traducător. S-a reîntors la presă, fiind angajat redactor plin al „Vieţii libere” între 1999 și 2001. Specializat în investigaţii şi justiție, a evadat adesea în subiecte economice, reportaje, radiografii sociale, recenzii culturale ori spațiul virtual al internetului. Din presa scrisă a trecut la televiziune, fiind aproape un an reporter și realizator de emisiuni la Express TV Galaţi-Brăila. Cum presa a intrat într-un declin după 2000, a mai făcut o ultimă încercare, la un săptămânal sindical, timp de câteva luni. În fina, s-a văzut nevoit să facă o schimbare de domeniu. Cum jurnalismul e singura ocupație pe care a practicat-o cu entuziasm, iar răspândirea internetului a adus noi oportunităţi, s-a reapucat de scris în 2008, colaborator al unei publicații online, enzine-ul antidotul.ro. În 2011, a revenit la cotidianul în care a debutat. Și a constatat că jurnalismul angajat, cu atitudine, încă nu face rating major, cel puţin în provincie. Prin urmare, a inițiat ANTItudinea, o abordare critică a problemelor civice, găzduită de blogul colectiv madeingalati.ro. Pe acesta îl construieşte ca un viitor portal, o piață publică virtuală - spațiu de manifestare pentru o comunitate care-şi (re)descoperă spiritul combativ.

View all posts by Anghelos

No comments yet.

Leave a Reply